Papa Francisc

Papa Francisc
Date personale
Nume la naștereJorge Mario Bergoglio Modificați la Wikidata
Născut (87 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Flores⁠(d), Buenos Aires, Argentina Modificați la Wikidata
PărințiMario José Bergoglio[*]
Regina María Sívori[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Vatican
 Argentina
Religiecatolicism[5] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot romano-catolic[*]
chimist
scriitor
teolog[*]
predicator
mărturisitor
pastor[*][[pastor (person dedicated to pastoral care in a religious context, especially Christian)|​]]
episcop romano-catolic[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBuenos Aires[6]
Roma[6]
Vatican Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă[7][8]
limba italiană[7]
limba latină[7]
limba germană
limba franceză
limba portugheză
limba engleză
Latina ecleziastică Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat13 martie 2013
Final de pontificat
PredecesorBenedict al XVI-lea
Succesor
Semnătură
Prezență online
cont Twitter
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Sfântul Scaun

Acest articol este parte a seriei:
Politica și guvernul
Vaticanului



vizualizare  discuție  modificare

Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, n. , Flores⁠(d), Buenos Aires, Argentina) este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741).[9][10] De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.

Viața

Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

Unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat din Ucraina, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.[11]

La conclavul din 2005 Bergoglio a obținut în conformitate cu informațiile din presă - care se bazează pe declarațiile anonime ale unui cardinal - zece voturi în primul tur de scrutin, 35 în al doilea și 40 în al treilea.[12] Papa Francisc a fost ales la conclavul din 2013 cu cel puțin 77 de voturi din 115.[13] Conform unor surse ar fi întrunit consensul mai multor fracțiuni din conclav, ceea ce a dus la alegerea sa cu peste 90 de voturi din totalul de 115.[14]

Cariera ecleziastică

Iezuit

Jorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus la 11 martie 1958 și a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit în cartierul Villa Devoto din Buenos Aires. În 1960 Bergoglio a obținut o licențiere în filosofie de la Colegiul Maximo San Jose din San Miguel; în 1964 și 1965, a predat literatura și psihologia la Colegio de la Inmaculada, un liceu în provincia Santa Fe, Argentina, iar în 1966 el a predat cursuri de același fel la Colegio del Salvador din Buenos Aires.

A fost hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969.

Episcop

Stema cardinalului Bergoglio
Stema papei Francisc

În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală a avut loc în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția episcopală asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.[15][16] Credincioșii din Argentina aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan (subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires.[17] Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici.

Cardinal

În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.

Una dintre problemele delicate care au tensionat extrem relația dintre guvernul argentinian și cardinalul Jorge Mario Bergoglio[18] a fost cea a căsătoriei între persoane de același sex. La 9 iulie 2010, cu o zi înainte de aprobarea unei legi care să permită această căsătorie, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a emis o notă în care proiectul legislativ, care prevedea că homosexualii s-ar putea căsători și ar putea adopta copii, era calificat ca "un război distructiv contra planului lui Dumnezeu".[19][20]

Președintele Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, a acuzat în termeni duri campania cardinalului Bergoglio împotriva legiferării căsătoriei între persoane de același sex, care a fost dezbătut în parlament. Cristina Fernández de Kirchner a apreciat poziția Bisericii ca aparținând „epocii medievale și Inchiziției”.[21]

Sergio Rubin, biograful lui Jorge Mario Bergoglio, a reținut poziția nuanțată a acestuia încă din timpul în care a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Astfel, arhiepiscopul Bergoglio s-a pronunțat în 2010 pentru uniunile civile între persoanele de același sex drept o soluție de compromis.[22] Conform aceleiași surse, cei mai mulți episcopi argentinieni nu au aderat la soluția preconizată de arhiepiscop.[23]

Papă

Papa Francisc la Șumuleu Ciuc (1 iunie 2019)

La 13 martie 2013, la ieșirea din conclavul însărcinat să-l aleagă pe succesorul papei demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronunțat celebra formulă Habemus papam[24], anunțând lumii alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio sub numele de Francisc. În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.[25] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.

Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.[26][27] La această slujbă a participat și patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Prezența patriarhului de Constantinopol a constituit o premieră pentru epoca modernă.[28]

În data de 25 mai 2014, la 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre patriarhul Athenagoras și papa Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu.[29][30]

În ziua de 12 februarie 2016 papa Francisc a avut o întâlnire cu patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei,[31] în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina.[32]

De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, papa Francisc a luat diverse inițiative pentru a promova pacea.[33] Papa Francisc a trimis doi cardinali de rang înalt, Konrad Krajewski și Michael Czerny, cu ajutor umanitar în Ucraina.[34] Pe 25 martie 2022 papa Francisc a invocat ocrotirea Maicii Domnului atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina.[35]

Diverse

Papa Francisc vorbește cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana - limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care și-a redactat teza de filosofie.[36][37] Posedă noțiuni de limbă portugheză. În domeniul literar Jorge Bergoglio apreciază cel mai mult scriitorii Friedrich Hölderlin, Jorge Luis Borges și Feodor Mihailovici Dostoievski. Îi plac de asemenea filmele neorealismului italian. Iubește fotbalul și este susținătorul echipei argentiniene San Lorenzo de Almagro din Primera División de Argentina.[38]

La 24 noiembrie 2017 papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[39]

În perioada 31 mai-2 iunie 2019 a avut loc vizita papei Francisc în România, sub genericul „Să mergem împreună!”.[40] În data de 2 iunie 2019 a prezidat pe Câmpia Libertății din Blaj slujba de beatificare a episcopului Valeriu Traian Frențiu și a însoțitorilor acestuia, morți în închisorile comuniste.[41]

Operă

  • Meditaciones para religiosos, Diego de Torres, Buenos Aires 1982, ISBN 9500210002.
  • Reflexiones sobre la vida apostólica, Diego Torres, Buenos Aires 1987, ISBN 950-09210-07-2.
  • Reflexiones de esperanza, Ediciones Universidad del Salvador, Buenos Aires 1992.
  • Diálogos entre Juan Pablo II y Fidel Castro, Dir. y coor. por Jorge Mario Bergoglio. Buenos Aires 1998, ISBN 978-987-507-074-5.
  • Educar: exigencia y pasión desafíos para educadores cristianos. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2003, ISBN 9505124570.
  • Ponerse la patria al hombro : memoria y camino de esperanza. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2004, ISBN 9505125119
  • La nación por construir : utopía, pensamiento y compromiso : VIII Jornada de Pastoral Social. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2005, ISBN 9505125461
  • Corrupcion y Pecado. Algunas reflexiones en torno al tema de la corrupcion. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2006, ISBN 978-950-512-572-2
  • Sobre la acusación de sí mismo, 2006
  • El verdadero poder es el servicio. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2007
  • Jorge Mario Bergoglio, Abraham Skorka: Sobre el Cielo y la Tierra. Editorial Sudamericana, Buenos Aires 2010, ISBN 9789500732932 [42]
  • Nosotros como ciudadanos, nosotros como pueblo : hacia un bicentenario en justicia y solidaridad 2010-2016. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2011, ISBN 9789505127443.
  • Mente abierta, corazón creyente, 2012

Note

  1. ^ a b „Papa Francisc”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Franciskus, Nationalencyklopedin, accesat în  
  3. ^ a b Francis I pope, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Papež František, Česko-Slovenská filmová databáze 
  5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  6. ^ a b „Papa Francisc”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  8. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ „Argentinier Bergoglio neuer Papst”. orf.at. . Accesat în . 
  10. ^ Rachael Donadio (). „The New Pope: Bergoglio of Argentina” (în engleză). The New York Times. Accesat în . 
  11. ^ Shkodziska, Oksana (). „Patriarch Sviatoslav: Newly Elected Pope Knows Greek Catholic Church, its Liturgy and Spirituality”. Religious Information Service of Ukraine. Accesat în . 
  12. ^ Il diario segreto dell'ultimo conclave Arhivat în , la Wayback Machine., La Stampa, 27 iulie 2011. Accesat la 27 iulie 2011.
  13. ^ Jorge Mario Bergoglio becomes pope Francis, articol pe pagina web The Independent din 13 martie 2013, verificat în 13 martie 2013.
  14. ^ Einigung mehrerer Fraktionen, orf.at, 16 martie 2013.
  15. ^ Ordinariatul credincioșilor de rit răsăritean din Argentina
  16. ^ Papa Francisc și calea simplității, bru.ro, 14 martie 2013.
  17. ^ Eparhia Sf. Maria a Ucrainenilor din Buenos Aires
  18. ^ «Matrimonio gay: La carta completa de Bergoglio a las monjas carmelitas», Arhivat în , la Wayback Machine. articol în periodicul Rioja Ya.
  19. ^ «Bergoglio convocó a una “guerra de Dios” contra el matrimonio gay» articol pe pagina web LaVoz901.com.ar.
  20. ^ [1] articol pe pagina web New York Times din 13 iulie 2010, verificat în 13 martie 2013.
  21. ^ «Cristina comparó campaña de la Iglesia contra el matrimonio homosexual con la Inquisición», articol în periodicul El Día, din 12 iulie 2010.
  22. ^ On Gay Unions, a Pragmatist Before He Was a Pope, New York Times, 19 martie 2013.
  23. ^ Idem.
  24. ^ În română: „Avem papă.”
  25. ^ Mi chiamo Francesco perché vorrei una Chiesa povera, radiovaticana.va, 16 martie 2013.
  26. ^ Francisc a primit însemnele papale și și-a început oficial pontificatul Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 19 martie 2013.
  27. ^ Întronizarea papei Francisc, Mediafax, 19 martie 2013.
  28. ^ Slujba de inaugurare a pontificatului papei Francisc[nefuncțională], tvr.ro, 19 martie 2013.
  29. ^ Patriarhul Bartolomeu despre apropiata întâlnire cu papa Francisc la Ierusalim
  30. ^ Papa Francisc și patriarhul Bartolomeu au semnat la Ierusalim o declarație comună Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 25 mai 2014.
  31. ^ Pope and Patriarch call for an end to terrorism and persecution of Christians
  32. ^ Joint Declaration of Pope Francis and Patriarch Kirill
  33. ^ Pullella, Philip (), „Departing from protocol, pope goes to Russian embassy over Ukraine”, Reuters (în engleză), accesat în  
  34. ^ Pullella, Philip; Balmer, Crispian (), „Pope Francis says 'rivers of blood' flowing in Ukraine war”, Reuters (în engleză), accesat în  
  35. ^ „Papa Francisc: Omenirea se schimbă dacă inima noastră se schimbă (VIDEO RO) - Vatican News”. www.vaticannews.va. . Accesat în . 
  36. ^ Pope Francis: 13 key facts about the new pontiff. The Guardian, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13. (en)
  37. ^ Jorge Mario Bergoglio: Der neue Papst im Steckbrief. Spiegel-Online.de, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13.
  38. ^ dpa: Kirchen - Papst: Franziskus: Stiller und streitbarer Jesuit aus Buenos Aires, sueddeutsche.de verificat pe 13 martie 2013
  39. ^ Biroul de presă al Academiei Române (). „Alegeri la Academia Română - 5 titularizări. Papa Francisc ales membru de onoare”. Comunicate de presă 2017. Accesat în . 
  40. ^ Papa Francisc în România: agenda călătoriei apostolice din zilele 31 mai–2 iunie 2019, vaticannews.va, 25 martie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
  41. ^ Să duceți lumina Evangheliei ca acești Fericiți: Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj, vaticannews.va, 2 iunie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
  42. ^ Papa Francisc, în cartea „Despre cer și pământ“: „Banii mânjiți de sânge nu se pot accepta“, 28 aprilie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 29 aprilie 2014

Bibliografie

  • 2010: Cardinal Argentin: Jorge Mario Bergoglio, Leonardo Sandri, Estanislao Esteban Karlic, Eduardo Francisco Pironio, Ral Primatesta, Livres Groupe, ISBN 978-1159403461
Portal icon Portal Creștinism
Portal icon Portal Argentina
Portal icon Portal Italia
Portal icon Portal Vatican

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Francisc
  • Primele cuvinte adresate de Episcopul Romei, Papa Francisc, de la balconul binecuvântărilor, Radio Vatican, 13 martie 2013. Accesat la 14 martie 2013.
  • Povestea noului Suveran Pontif, umilul cardinal argentinian Jorge Mario Bergoglio. A renuțat la limuzina cu șofer pentru a călători cu autobuzul, 14 martie 2013, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei.
  • Ce îl diferențiază pe papa Francisc de ceilalți Suverani Pontifi, 18 martie 2013, Alina Costache, RTV


Predecesor:
papa Benedict al XVI-lea
Francisc
2013 -
Succesor:
'



v  d  m
Papii Bisericii Romano-Catolice
Secolele I–IV

Secolele V–VIII

Inocențiu I · Zosim · Bonifaciu I · Celestin I · Sixt al III-lea · Leon cel Mare · Ilarie · Simpliciu · Felix al III-lea · Gelasius I · Anastasie al II-lea · Simachus · Hormisdas · Ioan I · Felix al IV-lea · Bonifaciu al II-lea · Ioan al II-lea · Agapet I · Silveriu · Vigilius · Pelagius I · Ioan al III-lea · Benedict I · Pelagius al II-lea · Grigore cel Mare · Sabinianus · Bonifaciu al III-lea · Bonifaciu al IV-lea · Deusdedit · Bonifaciu al V-lea · Honoriu I · Severinus · Ioan al IV-lea · Teodor I · Martin I · Eugen I · Vitalian · Adeodat al II-lea · Donus · Agaton · Leon al II-lea · Benedict al II-lea · Ioan al V-lea · Conon · Sergiu I · Ioan al VI-lea · Ioan al VII-lea · Sisiniu · Constantin · Grigore al II-lea · Grigore al III-lea · Zaharia · Ștefan al II-lea · Paul I · Ștefan al III-lea · Adrian I · Leon al III-lea

Secolele IX–XII

Ștefan al IV-lea · Pascal I · Eugen al II-lea · Valentin · Grigore al IV-lea · Sergiu al II-lea · Leon al IV-lea · Benedict al III-lea · Nicolae I · Adrian al II-lea · Ioan al VIII-lea · Marin I · Adrian al III-lea · Ștefan al V-lea · Formosus · Bonifaciu al VI-lea · Ștefan al VI-lea · Roman · Teodor al II-lea · Ioan al IX-lea · Benedict al IV-lea · Leon al V-lea · Sergiu al III-lea · Anastasie al III-lea · Lando · Ioan al X-lea · Leon al VI-lea · Ștefan al VII-lea · Ioan al XI-lea · Leon al VII-lea · Ștefan al VIII-lea · Marin al II-lea · Agapet al II-lea · Ioan al XII-lea · Leon al VIII-lea · Benedict al V-lea · Ioan al XIII-lea · Benedict al VI-lea · Benedict al VII-lea · Ioan al XIV-lea · Ioan al XV-lea · Grigore al V-lea · Silvestru al II-lea · Ioan al XVII-lea · Ioan al XVIII-lea · Sergiu al IV-lea · Benedict al VIII-lea · Ioan al XIX-lea · Benedict al IX-lea · Silvestru al III-lea · Benedict al IX-lea · Grigore al VI-lea · Clement al II-lea · Benedict al IX-lea · Damasus al II-lea · Leon al IX-lea · Victor al II-lea · Ștefan al IX-lea · Nicolae al II-lea · Alexandru al II-lea · Grigore al VII-lea · Victor al III-lea · Urban al II-lea · Pascal al II-lea · Gelasius al II-lea · Calixt al II-lea · Honoriu al II-lea · Inocențiu al II-lea · Celestin al II-lea · Lucius al II-lea · Eugen al III-lea · Anastasie al IV-lea · Adrian al IV-lea · Alexandru al III-lea · Lucius al III-lea · Urban al III-lea · Grigore al VIII-lea · Clement al III-lea · Celestin al III-lea · Inocențiu al III-lea

Secolele XIII–XVI

Honoriu al III-lea · Grigore al IX-lea · Celestin al IV-lea · Inocențiu al IV-lea · Alexandru al IV-lea · Urban al IV-lea · Clement al IV-lea · Grigore al X-lea · Inocențiu al V-lea · Adrian al V-lea · Ioan al XXI-lea · Nicolae al III-lea · Martin al IV-lea · Honoriu al IV-lea · Nicolae al IV-lea · Celestin al V-lea · Bonifaciu al VIII-lea · Benedict al XI-lea · Clement al V-lea · Ioan al XXII-lea · Benedict al XII-lea · Clement al VI-lea · Inocențiu al VI-lea · Urban al V-lea · Grigore al XI-lea · Urban al VI-lea · Bonifaciu al IX-lea · Inocențiu al VII-lea · Grigore al XII-lea · Martin al V-lea · Eugen al IV-lea · Nicolae al V-lea · Calixt al III-lea · Pius al II-lea · Paul al II-lea · Sixt al IV-lea · Inocențiu al VIII-lea · Alexandru al VI-lea · Pius al III-lea · Iulius al II-lea · Leon al X-lea · Adrian al VI-lea · Clement al VII-lea · Paul al III-lea · Iulius al III-lea · Marcel al II-lea · Paul al IV-lea · Pius al IV-lea · Pius al V-lea · Grigore al XIII-lea · Sixt al V-lea · Urban al VII-lea · Grigore al XIV-lea · Inocențiu al IX-lea · Clement al VIII-lea ·

Secolul XVII–prezent
Lista papilor
v  d  m
Laureați ai Premiului Carol cel Mare
Richard von Coudenhove-Kalergi (1950) · Hendrik Brugmans (1951) · Alcide de Gasperi (1952) · Jean Monnet (1953) · Konrad Adenauer (1954) · Sir Winston S. Churchill (1956) · Paul Henri Spaak (1957) · Robert Schuman (1958)  · George C. Marshall (1959) · Joseph Bech (1960) · Walter Hallstein (1961) · Edward Heath (1963) · Antonio Segni (1964) · Jens Otto Krag (1966) · Joseph Luns (1967) · Comisia Europeană (1969) · François Seydoux de Clausonne (1970) · Roy Jenkins (1972) · Don Salvador de Madariaga (1973) · Leo Tindemans (1976) · Walter Scheel (1977) · Konstantinos Karamanlis (1978) · Emilio Colombo (1979) · Simone Veil (1981) · Regele Juan Carlos al Spaniei (1982) · Oamenii din Luxemburg (1986) · Henry A. Kissinger (1987) · François Mitterrand și Helmut Kohl (1988) · Fratele Roger (1989) · Gyula Horn (1990) · Václav Havel (1991) · Jacques Delors (1992) · Felipe González Márquez (1993) · Gro Harlem Brundtland (1994) · Franz Vranitzky (1995) · Regina Beatrix a Țărilor de Jos (1996) · Roman Herzog (1997) · Bronisław Geremek (1998) · Tony Blair (1999) · Bill Clinton (2000) · György Konrád (2001) · Euro (2002) · Valéry Giscard d'Estaing (2003) · Pat Cox (2004) · Premiu extraordinar: Papa Ioan Paul al II-lea (2004) · Carlo Azeglio Ciampi (2005) · Jean-Claude Juncker (2006) · Javier Solana (2007) · Angela Merkel (2008) · Andrea Riccardi (2009) · Donald Tusk (2010) · Jean-Claude Trichet (2011) · Wolfgang Schäuble (2012) · Dalia Grybauskaitė (2013)  · Herman Van Rompuy (2014)  · Martin Schulz (2015)  · Papa Francisc (2016)  · Timothy Garton Ash (2017)  · Emmanuel Macron (2018)  · António Manuel (2019)  · Klaus Iohannis (2020)  · Svetlana Tihanovskaia, Maria Kalesnikava, Veronika Țepkalo (2022)  · poporul ucrainean, Volodîmîr Zelenski (2023)
Control de autoritate