Papa Clement al VII-lea
| Clement al VII-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Giulio Zanobi di Giuliano de' Medici  |
| Născut | [1] Florența, Republica Florentină[2] |
| Decedat | (56 de ani)[1] Roma, Statele Papale[3] |
| Înmormântat | basilica di Santa Maria sopra Minerva[*][[basilica di Santa Maria sopra Minerva (church in Rome, Italy)|]] |
| Cauza decesului | otravă |
| Părinți | Giuliano de' Medici[4] Fioretta Gorini; del Cittadino[*][[Fioretta Gorini; del Cittadino (Italian noble (1453–1478))|]] |
| Copii | Alessandro de' Medici |
| Religie | Biserica Catolică[5] |
| Ocupație | preot catolic[*] diacon catolic[*] |
| Locul desfășurării activității | Roma Statele Papale |
| Limbi vorbite | limba latină limba italiană[6] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 18 noiembrie 1523 |
| Final de pontificat | 25 septembrie 1534 |
| Predecesor | Papa Adrian al VI-lea |
| Succesor | Papa Paul al III-lea |
Modifică date / text  | |
Papa Clement al VII-lea (nume burghez: Giulio de´Medici; n. , Florența, Republica Florentină – d. , Roma, Statele Papale) a fost un membru al familiei de´Medici și papă al Romei din 18 noiembrie 1523 până la moartea lui.
Fiind un fiu ilegitim al lui Giuliano de´Medici din Florența, devreme a intrat în Ordinul Ioaniților devenind prior, adică locțiitorul starețului la Capua. Vărul lui, papa Leon al X-lea, l-a declarat un fiu al familiei de´Medici rezultat dintr-o căsnicie secretă. Astfel Giulio a putut să ocupe fel și fel de funcții profitabile. De pildă, el a fost arhiepiscop de Florența (din 9 mai 1513), episcop de Albia (1513-15), arhiepiscop de Narbonne (din 14 februarie 1515), administratorul apostolic al episcopatului Albenga (1517-18), episcop de Bologna (1518), administratorul apostolic al episcopatului Embrun (1518), administratorul apostolic al episcopatului Ascioli Piceno (1518), episcop de Eger (1520 -23) și administratorul apostolic al episcopatului Worcester (1521-22).
În data de 23 septembrie 1513 a fost ridicat în funcția de cardinal iar șase zile mai târziu Leon al X-lea l-a numit diacon-cardinal al bisericii titulare S. Maria in Domnica. Din 26 iunie 1517 biserica lui titulară a fost S. Clemente iar din 6 iulie aceluiași an S. Lorenzo in Damaso.
Încă din 6 iulie 1517 până în 19 noiembrie 1523 a ocupat funcția vicecancelarului bisericii și din 1 octombrie 1519 până-n 1 noiembrie 1520 l-a servit pe Leon ca și camerlengo.
Pe 18 mai 1523 conclavul l-a ales papă. Încoronarea lui a avut loc puțin timp după ziua sfântului Clement I, pe 26 noiembrie. Ca și în cazul succesorilor lui Clement al VIII-lea, Clement al IX-lea și Clement al XI-lea numele ales de el urma să indice linia generală a pontificatului său ("clemență"). Pe parcursul întregului său pontificat a încercat să mărească puterea politică a papalității, dar și a familiei de´Medici.
Din 1521 regele spaniol s-a aflat, împreună cu împăratul Reich-ului, Carol Quintul, în război cu regele francez Francisc I.. Ținta conflictului era nordul Italiei. Încercând inițial să rămână neutru, totuși cu timpul s-a apropiat de tabăra nemților. În 1526 însă, după arestarea regelui Francisc, a întrerupt alianța cu Carol Quintul, aderând Ligii de la Cognac. Ca urmare, în anul 1527 trupele imperiale au cucerit și prădat Roma ("Asediul Romei", Sacco di Roma). Clement al VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci prin "Pasajul Borgo" în Castelul Sant'Angelo care a fost asediat de adversarii lui un timp îndelungat. Fiind amenințat și cu asasinarea Catarinei de' Medici, s-a predat până la urmă. După arestarea papei toată familia de Medici a fost izgonită din Florența.
În data de 29 iunie 1529 Clement al VII-lea a încheiat cu împăratul Carol Quintul Pacea de la Barcelona. Așa cum clanul de' Medici a primit înapoi Florența, așa și papa a ajuns din nou stăpânul Statului Papal. Pe 24 februarie 1530 papa Clement al VII-lea l-a și încoronat pe Carol Quintul la Bologna.
Datorită Reformei Protestante, împăratul i-a cerut papei invocarea unui conciliu, ceea ce cel din urmă a refuzat. La fel, Clement al VII-lea a refuzat cerința lui Henric al VIII-lea să-l divorțeze de Katharina de Aragón, așa că regele englez s-a dezis de papă, ceea ce a dus până la urmă la crearea Bisericii Anglicane ("Church of England") și o nouă sciziune bisericească.
Clement al VII-lea a decedat pe 25 septembrie 1534 în urma consumului unor ciuperci otrăvitoare, fiind înmormântat în basilica "Santa Maria sopra Minerva" din Roma.
Bibliografie
- Klemens VII. (Papst). În: Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL)
- Remarca dinCatholic Encyclopedia (engleză, ed. din 1913)
- Literatură din partea lui și despre Clement al VII-lea în: Katalog der Deutschen Nationalbibliothek
Note
- ^ a b c d BeWeB, accesat în
- ^ „Papa Clement al VII-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Papa Clement al VII-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ The Peerage
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
| Control de autoritate |  |
|---|
| Predecesor: Papa Adrian al VI-lea | Clement al VII-lea | Succesor: Papa Paul al III-lea |
