Șumuleu Ciuc

Șumuleu Ciuc
—  cartier  —

Map
Șumuleu Ciuc (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°22′42″N 25°49′18″E ({{PAGENAME}}) / 46.378333333333°N 25.821666666667°E

Țară România
Județ Harghita
Municipiu Miercurea Ciuc

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Fostul sediu al Scaunului Ciuc, în prezent spital TBC

Șumuleu Ciuc (în maghiară Csíksomlyó, în germană Schomlenberg) este un cartier al municipiului Miercurea Ciuc, județul Harghita, Transilvania, România. Aici se află Bazilica Sfânta Maria, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România.

Până 1876 Șumuleul a fost reședința executivă a Scaunului Secuiesc al Ciucului, cu scaunele filiale ale Giurgeului și Cașinului, apoi a devenit comună a comitatului Ciuc. În 1850 așezarea Várdotfalva fusese înglobată Șumuleului, iar în 1941 a fost de asemenea înglobat satul Csobotfalva (numit Cioboteni în cadrul județului Ciuc din perioada interbelică). În anul 1959 Șumuleul a devenit cartier al orașului Miercurea Ciuc, în partea de nord-est a acestuia.

Așezare, populație

Șumuleu Ciuc se situează la 3 km de la centrul orașului Miercurea Ciuc, în direcția nord-est, pe malul pârâului Șumuleu.

La ultimul recensământ înainte cu unirea cu orașul Miercurea Ciuc, în 1941, a avut o populație de 1.415 locuitori, din care 1.405 maghiari, 5 români, 4 germani și 1 nedeclarat.

Capela Salvator

Istorie

Prima atestare a localității datează din 1335 cu numele de Sumlov. Prima biserică a fost construită în 1352. Prima biserică franciscană a fost construită între anii 1442-1448, pe locul vechii biserici, ca urmare a comemorării victoriei de la Sântana de Mureș a voievodului Iancu de Hunedoara. Au urmat două extinderi cu capele în anii 1530 și 1649. Biserica a fost de mai multe ori devastată de inamici, în anii 1553, 1601, 1661, 1694 și 1705. Fiind grav deteriorată, a fost demolată în 1802. Biserica actuală a fost construită între anii 1802-1824 în stil baroc, finisarea interioară ținând 72 de ani. Statuia Sfintei Fecioare din secolul al XIV-lea este o capodoperă a sculpturii în lemn. Făcută între anii 1515-1520, este cea mai mare dintre toate cele sculptate în aceea perioadă. Școala mănăstirii romano-catolice a oferit educație liceală încă din anul 1630.

Pelerinajul de Rusalii

Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc își are originea în secolul al XV-lea, când papa Eugen al IV-lea a aprobat, în anul 1444, un pelerinaj de donație pentru terminarea bisericii în construcție. Mai târziu, în biserică a fost adusă o statuie făcătoare de minuni, care le-a dat secuilor din zonă forță și curaj pentru a învinge, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor din anul 1567, oastea protestantă a lui Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei, venit să impună cu forța Reforma Protestantă.[1]

Monumente, atracții turistice

Statuia Sfintei Fecioare
  • Mănăstirea Franciscanilor, loc de pelerinaj pentru romano-catolici.
  • Capela Salvator din secolul al XV-lea.
  • Capela "Isus în Chinuri", datând probabil din perioada secolelor al XV-lea - al XVII-lea.
  • Capela Sfântul Anton, construită între 1750 și 1773.
  • Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi spital de boli contagioase și clinică TBC.
  • Fostul Liceu romano-catolic, construit în 1727, unde au învățat multe personalități de seamă, azi orfelinat.
  • Izvorul de apă minerală (apă bicarbonatată, feruginoasă, sodică, calcică, magneziană, carbogazoasă, hipotonă).[2]
  • Biserica romano-catolică Sfânta Treime

Personalități

Evenimente

  • În perioada 23 - 27 august 2006 a avut loc aici întâlnirea națională a tinerilor catolici din România.[3]
  • La 1 iunie 2019 - Papa Francisc a oficiat liturghia la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc, în prezența a circa 100.000 de pelerini[4]

Note

  1. ^ De ce Papa Francise va vizita Sumuleu-Ciuc? - Pelerinajul de Rusalii
  2. ^ Localități balneo-climaterice - Izvorul de apă minerală din Șumuleu
  3. ^ Șumuleu Ciuc: Întâlnirea Națională a Tinerilor Catolici
  4. ^ Papa Francisc: Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă

Legături externe

  • Pagina de internet a localității


v  d  m
Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie
Compania I-a
Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Compania a II-a
Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)
Compania a III-a
Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)
Compania a IV-a
Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)
Compania a V-a
Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)
Compania a VI-a
Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)
Compania a VII-a
Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)
Compania a VIII-a
Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)
Compania a IX-a
Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)
Compania a X-a
Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)
Compania a XI-a
Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)
Compania a XII-a
Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)
Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice.
Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c).
Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3
Control de autoritate