Papa Alexandru al VI-lea

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Alexandru al VI-lea
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Játiva, Comunitatea Valenciană, Spania[3] Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani)[4][1] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale Modificați la Wikidata
Înmormântatchiesa di Santa Maria in Monserrato degli Spagnoli[*][[chiesa di Santa Maria in Monserrato degli Spagnoli (church building in Regola, Italy)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[2] (malarie[2]) Modificați la Wikidata
PărințiJofré Llançol i Escrivà[*][[Jofré Llançol i Escrivà (Spanish noble and father of Pope Alexander VI.)|​]]
Isabel de Borja y Cavanilles[*][[Isabel de Borja y Cavanilles (- 19 Oct 1468)|​]][5] Modificați la Wikidata
Frați și suroriTecla de Borja[*][[Tecla de Borja |​]] Modificați la Wikidata
CopiiCesare Borgia

Giovanni Borgia,Duce de Gandia Lucreția Borgia

Gioffre Borgia
ReligieBiserica Catolică[6] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*]
diacon catolic[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma
Statele Papale Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă[7]
limba catalană
limba italiană[7] Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat11 august 1492
Final de pontificat18 august 1503
PredecesorPapa Inocențiu al VIII-lea
SuccesorPapa Pius al III-lea
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Papa Alexandru al VI-lea (n. , Játiva, Comunitatea Valenciană, Spania – d. , Roma, Statele Papale) este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea, fiu al lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea (fostul cardinal Alfonso Borja, la vremea nașterii nepotului său).

Roderic Borja s-a stabilit în Italia în timpul pontificatului unchiului său, Calixt al III-lea. Borja s-a redenumit Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce se va încheia cu dobândirea, pentru unsprezece ani, a tiarei papale (1492-1503). După un șir de votări neconcludente și răsturnări de situație, în noaptea de 10 spre 11 august 1492, cardinalii reuniți în conclav la Roma îl alegeau cu o largă majoritate de voturi (14) ca nou Papă: Alexandru al VI-lea, cel de-al doilea suveran pontif catalan.

În anul 1494, Papa Alexandru al VI-lea a folosit coridorul secret din "Pasajul Borgo" dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant'Angelo, pentru a scăpa cu viață la invazia trupelor lui Carol al VIII-lea al Franței.

Istoria papei Alexandru al VI-lea a reținut mai mult poveștile de alcov - nu puține reale. E cunoscut pentru orgiile pe care le-a organizat, în special una din 1501, intitulat "Turnirul Curvelor", în care 50 de dansatoare se dezbrăcau în jurul mesei la care se afla papa și familia sa. Aceștia aruncau cu castane pe jos, femeile mișunând pe podea precum animalele, și se ofereau premii celui care se culca cu cele mai multe dintre ele. Un alt hobby al acestui papă era sǎ se uite la cai în timp ce se împerecheau. A avut 7 copii nelegitimi și numeroase amante.[8]

Viața

Desiderando nui, 1499

Tânǎrul Rodrigo nu își alesese definitiv profesia când alegerea unchiului sǎu ca papǎ (1455) i-a deschis noi perspective. A fost adoptat imediat în familia Callixtus și a fost prezentat italienilor ca Rodrigo Borgia. Unchiul sǎu l-a trimis pentru o perioadǎ scurtǎ de timp sǎ studieze dreptul la Universitatea din Bologna. În 1456, la vârsta de 25 de ani, a devenit diacon la biserica Sfântul Nicolo in Carcere, titlu pe care și l-a pǎstrat pânǎ în anul 1471, când este avansat episcop de Albano. În 1476 devine episcop de Porto. Poziția sa oficialǎ în curia romanǎ dupǎ anul 1457 a fost aceea de vicecancelar al Bisericii Catolice, motiv pentru care a fost invidiat de mulți. Prin anul 1470 începe relația sa cu Vanozza Catanei, mama celor patru copii ai sǎi: Juan, Caesar, Lucrezia și Jofre nǎscuți, dupǎ Gregorovius, în 1474, 1476, 1480 și 1482.

Borgia, cu douǎ treimi din voturi, a fost ales papǎ pe 11 august 1492, luând numele de Papa Alexandru al VI-lea. Cu toate cǎ se crede că voturile au fost cumpǎrate, acest fapt este dificil de dovedit din punct de vedere juridic, din moment ce alegerea a fost validatǎ. Tot ceea ce se poate afirma cu certitudine este cǎ factorul determinant în alegerea ca papǎ a lui Borgia a fost influența cardinalului Ascanio Sforza, cât și votul lui. Este aproape sigur cǎ opțiunea lui Sforza nu a fost influențatǎ de bani, ci de dorința acestuia de a deveni noul consilier papal. Alegerea ca papǎ a celui care timp de 35 de ani a condus afacerile cancelariei romane cu o rarǎ abilitate a fost făcută prin aprobarea generalǎ. Pentru romani în general, care începuserǎ sǎ-l vadǎ pe Borgia ca unul de al lor și care au prezis un pontificat splendid și energic, alegerea a fost acceptabilǎ.

A fost tată a patru copii legitimi, printre care și Lucrezia Borgia și Cesare Borgia.

Note

  1. ^ a b c d Library of Congress Authorities, accesat în  
  2. ^ a b c d Dizionario Biografico degli Italiani, accesat în  
  3. ^ http://www.theguardian.com/news/datablog/2013/feb/13/popes-full-list  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b http://webdept.fiu.edu/~mirandas/bios1456.htm#Borja  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Genealogics 
  6. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  7. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ Tony Perrottet. „The Vatican Hall of Shame”. TheSmartSet. Accesat în . 

Legături externe

  • it en es Scrieri
  • en Biografie la Catholic Encyclopedia
  • en Rodrigo Borgia - Pope Alexander VI Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Papii Bisericii Romano-Catolice
Secolele I–IV

Secolele V–VIII

Inocențiu I · Zosim · Bonifaciu I · Celestin I · Sixt al III-lea · Leon cel Mare · Ilarie · Simpliciu · Felix al III-lea · Gelasius I · Anastasie al II-lea · Simachus · Hormisdas · Ioan I · Felix al IV-lea · Bonifaciu al II-lea · Ioan al II-lea · Agapet I · Silveriu · Vigilius · Pelagius I · Ioan al III-lea · Benedict I · Pelagius al II-lea · Grigore cel Mare · Sabinianus · Bonifaciu al III-lea · Bonifaciu al IV-lea · Deusdedit · Bonifaciu al V-lea · Honoriu I · Severinus · Ioan al IV-lea · Teodor I · Martin I · Eugen I · Vitalian · Adeodat al II-lea · Donus · Agaton · Leon al II-lea · Benedict al II-lea · Ioan al V-lea · Conon · Sergiu I · Ioan al VI-lea · Ioan al VII-lea · Sisiniu · Constantin · Grigore al II-lea · Grigore al III-lea · Zaharia · Ștefan al II-lea · Paul I · Ștefan al III-lea · Adrian I · Leon al III-lea

Secolele IX–XII

Ștefan al IV-lea · Pascal I · Eugen al II-lea · Valentin · Grigore al IV-lea · Sergiu al II-lea · Leon al IV-lea · Benedict al III-lea · Nicolae I · Adrian al II-lea · Ioan al VIII-lea · Marin I · Adrian al III-lea · Ștefan al V-lea · Formosus · Bonifaciu al VI-lea · Ștefan al VI-lea · Roman · Teodor al II-lea · Ioan al IX-lea · Benedict al IV-lea · Leon al V-lea · Sergiu al III-lea · Anastasie al III-lea · Lando · Ioan al X-lea · Leon al VI-lea · Ștefan al VII-lea · Ioan al XI-lea · Leon al VII-lea · Ștefan al VIII-lea · Marin al II-lea · Agapet al II-lea · Ioan al XII-lea · Leon al VIII-lea · Benedict al V-lea · Ioan al XIII-lea · Benedict al VI-lea · Benedict al VII-lea · Ioan al XIV-lea · Ioan al XV-lea · Grigore al V-lea · Silvestru al II-lea · Ioan al XVII-lea · Ioan al XVIII-lea · Sergiu al IV-lea · Benedict al VIII-lea · Ioan al XIX-lea · Benedict al IX-lea · Silvestru al III-lea · Benedict al IX-lea · Grigore al VI-lea · Clement al II-lea · Benedict al IX-lea · Damasus al II-lea · Leon al IX-lea · Victor al II-lea · Ștefan al IX-lea · Nicolae al II-lea · Alexandru al II-lea · Grigore al VII-lea · Victor al III-lea · Urban al II-lea · Pascal al II-lea · Gelasius al II-lea · Calixt al II-lea · Honoriu al II-lea · Inocențiu al II-lea · Celestin al II-lea · Lucius al II-lea · Eugen al III-lea · Anastasie al IV-lea · Adrian al IV-lea · Alexandru al III-lea · Lucius al III-lea · Urban al III-lea · Grigore al VIII-lea · Clement al III-lea · Celestin al III-lea · Inocențiu al III-lea

Secolele XIII–XVI

Honoriu al III-lea · Grigore al IX-lea · Celestin al IV-lea · Inocențiu al IV-lea · Alexandru al IV-lea · Urban al IV-lea · Clement al IV-lea · Grigore al X-lea · Inocențiu al V-lea · Adrian al V-lea · Ioan al XXI-lea · Nicolae al III-lea · Martin al IV-lea · Honoriu al IV-lea · Nicolae al IV-lea · Celestin al V-lea · Bonifaciu al VIII-lea · Benedict al XI-lea · Clement al V-lea · Ioan al XXII-lea · Benedict al XII-lea · Clement al VI-lea · Inocențiu al VI-lea · Urban al V-lea · Grigore al XI-lea · Urban al VI-lea · Bonifaciu al IX-lea · Inocențiu al VII-lea · Grigore al XII-lea · Martin al V-lea · Eugen al IV-lea · Nicolae al V-lea · Calixt al III-lea · Pius al II-lea · Paul al II-lea · Sixt al IV-lea · Inocențiu al VIII-lea · Alexandru al VI-lea · Pius al III-lea · Iulius al II-lea · Leon al X-lea · Adrian al VI-lea · Clement al VII-lea · Paul al III-lea · Iulius al III-lea · Marcel al II-lea · Paul al IV-lea · Pius al IV-lea · Pius al V-lea · Grigore al XIII-lea · Sixt al V-lea · Urban al VII-lea · Grigore al XIV-lea · Inocențiu al IX-lea · Clement al VIII-lea ·

Secolul XVII–prezent
Lista papilor
Control de autoritate