Cicoare
| Cichorium intybus | |
|---|---|
 | |
| Cicoare comună (Cichorium intybus) | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Subregn: | Tracheobionta |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Subclasă: | Asteridae |
| Ordin: | Asterales |
| Familie: | Asteraceae |
| Gen: | Cichorium |
| Specie: | C. intybus |
| Nume binomial | |
| Cichorium intybus L. | |
| Subspecii | |
| Cichorium intybus ssp. intybus | |
Modifică text  | |
Cicoarea comună (Cichorium intybus) este o plantă erbacee, perenă, comestibilă, care aparține genului Cichorium din familia Asteraceae. Este cunoscută din antichitate: în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene[1]).
Distribuție geografică
Cicoarea comună este o Plantă originară din nordul Africii, Europa și Asia, al cărei areal natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate.
Prezentare
Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene (Herba Cichorii) ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, in lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile (Radix Cichorii) se recoltează în lunile septembrie-octombrie.
Componenți
În tulpină:
- cicorină
- inulină
- arginină
- colină
- acid cicoric
- levuloză
- Fier
- Fosfor
- Calciu
În rădăcină:
- lactucină
- substanțe triperpenice amare
- lactucopicrină
- Fructoză
- alfa și beta lactucerol
- Tanin
- Ulei volatil
Proprietăți
- diuretic și laxativ hipoglicemiant
- eupeptic-amar și colagog
- antitirodian și depurativ
Indicații
Cicoarea este recomandată în tratamentul furunculozei și acneei, dischineziilor biliare, constipației cronice, angiocholitelor și hepatitelor cronice. Cafeaua preparată din această plantă are, de asemenea, proprietăți benefice pentru sistemul gastric.
Utilizare
Decoctul se prepară astfel: două lingurițe de rădăcină mărunțită se fierb în 200 ml de apă timp de 5 minute. Se consumă călduț în trei reprize înaintea meselor principale.
Vezi și
Galerie de imagini
-
Cicoare -
Cicoare cu flori albastre -
Cicoare cu flori albe
Note
- ^ Cicoarea stimulează apetitul[nefuncțională], Laura DOBRE, REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010, accesat la 23 martie 2011
Bibliografie
- Terapia Naturistă, Ecaterina Dumitru, Răducanu Dumitru. Editura Stiințifică București 1992
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cicoare
- I.T.I.S.: Cichorium intybus
- G.B.I.F.: Cichorium intybus – Subspecies
- USDA-GRIN Taxonomy for plants: Taxon: Cichorium intybus L.
- NewCROP: Cichorium intybus
- Plants For A Future: Cichorium intybus – L.
- C. Iacob: Plantele verii - Cicoarea Arhivat în , la Wayback Machine., 20 august 2005, Evenimentul
- Cicoarea – Cichorium intybus Arhivat în , la Wayback Machine.
