Ridiche neagră

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Ridiche neagră
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
SubregnViridiplantae
InfraregnStreptophyta
DiviziuneTracheophyta
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinBrassicales
FamilieBrassicaceae
TribBrassiceae
GenRaphanus
SpecieRaphanus sativus
Varietate
Raphanus sativus var. niger
J.Kern.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ridichea neagră (Raphanus sativus varietatea niger) este un soi de ridiche cu rădăcină comestibilă. Aceasta are pielea negră și carnea albă. Gustul înțepător este dat de compuși chimici pe care planta îi produce pentru a se apăra de dăunători. Câțiva dintre acești compuși, cei mai notabili fiind fitonutrienții, sunt produși în concentrații mari.

Istoric

Ridichea neagră cel mai probabil a provenit din Raphanus maritimus în timp ce celelalte soiuri de ridiche provin din Raphanus landra.[1] Agricultura ridichei negre este evidențiată în mormintele Egiptului Antic.[2]. Siria este cea mai probabilă origine a ridichei negre. [1] Prima mentiune in Europa este din 1548.[3]

Conține

  • glucide
  • izotiocianați
  • uleiuri esențiale
  • enzime
  • inhibitori de enzime
  • microelemente
  • vitaminele B și C
  • Flavonoide
  • rafanol

Utilizare

Utilizarea ca aliment

Ridichea neagră poate fi consumată crudă ca salată sau gătită în supe sau tocănițe. Atâta timp cât pielea neagră pare proaspătă și nu miroase a mucegai, acesta poate fi consumat, de asemenea. Gustul puternic al rădăcinii poate fi redus prin adăugarea de sare la rădăcina crudă.[4]

Note

  1. ^ a b Wein, Kurt (). „Die Geschichte des Rettichs und des Radieschens”. Die Kulturpflanze (în germană). 12: 31–74. doi:10.1007/BF02095781. 
  2. ^ Alcock, Joan P. (). Food in the Ancient World (în engleză). Greenwood Publishing Group. ISBN 9780313330032. 
  3. ^ Aiton, William Townsend (). Hortus Kewensis; Or, A Catalogue of the Plants Cultivated in the Royal Botanic Garden at Kew (în engleză). Longman, Hurst, Rees, Orme, and Brown. p. 3. Hortus Kewensis; Or, A Catalogue of the Plants Cultivated in the Royal. 
  4. ^ Kwee, Lim, Tong (). Edible medicinal and non medicinal plants. Volume 9, Modified stems, roots, bulbs. Dordrecht. ISBN 9789401795111. OCLC 897810272. 

Legături externe

  • Rădăcinoase de toamnă: ridichea neagră și păstârnacul Arhivat în , la Wayback Machine., 17 noiembrie 2009, Citynews.ro
  • Ridichea neagră, un energizant de neîntrecut, 13 martie 2012, Liviu Cojan, Evenimentul zilei
  • Alimentul-minune care nu ar trebui să lipsească din salatate: elimină toxinele și regenerează ficatul, 1 mai 2013, Doctorul zilei


v  d  m
Legume, fructe, ierburi aromatice, plante erbacee
Allioideae
Allium schoenoprasum  • Ceapă  • Hașmă  • Praz  • Usturoi  •
Legume
Legume
Amaranthaceae
Asteraceae
Asparagaceae
Apiaceae
Chimen  • Coriandru  • Leuștean  • Mărar  • Morcov  • Păstârnac  • Pătrunjel  • Țelină
Brassicaceae
Broccoli  • Conopidă  • Conopidă romanesco  • Creson  • Gulie  • Nap  • Ridiche  • Ridiche neagră  • Varză  • Varză creață  • Varză de Bruxelles
Chenopodiaceae
Convolvulaceae
Cucurbitaceae
Fabaceae
Bob  • Fasole  • Fasole chinezească  • Fasole gigant (elefant)  • Linte  • Mazăre  • Năut  • Soia
Malvaceae
Polygonaceae
Solanacee
Ardei  • Ardei comun  • Ardei iute  • Cartof  • Roșie  • Vânătă
Zingiberaceae
v  d  m
Plante medicinale (Listă)
Specii
Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță
Floare de gălbenele

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · Portal Portal · WikiProject WikiProiect
Identificatori taxonomici
  • Wikidata: Q159587
  • EPPO: RAPSN
  • GBIF: 3040973
  • GRIN: 319665
  • IPNI: 60453404-2
  • NCBI: 41679
  • PfaF: Raphanus sativus niger
  • POWO: urn:lsid:ipni.org:names:60453404-2
  • Tropicos: 100349686