Facebook

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Facebook

Iconița aplicației Facebook prezentată pe un smartphone
Tip de afacereRețea de socializare
Fondat[1]  Modificați la Wikidata
Proprietar(i)Meta, Inc.
Fondator(i)Mark Zuckerberg
Eduardo Saverin
Dustin Moskovitz
Chris Hughes[*][[Chris Hughes (American entrepreneur)|​]]  Modificați la Wikidata
URLfacebook.com
Comercialda
Lansat4 februarie 2004

Facebook (pronunțat /'feis.buk/ v. AFI; stilizat facebook) este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. În acest moment Facebook este una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebări personale. În decembrie 2022, Facebook avea circa 2,96 miliarde utilizatori activi lunar.[2] Apreciat a fi al doilea site social mondial după google.com, luat după numărul de vizite, Facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0.

Creat inițial la Harvard, SUA, Facebook era la origine o rețea socială cu circuit închis pentru studenții acestei universități; ulterior ea s-a deschis și altor universități americane. La început verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat rețeaua Facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran.

În primele nouă luni din anul 2010 Facebook a înregistrat un profit net de 355 de milioane de dolari la venituri de 1,2 miliarde de dolari.[3]

În România, Facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 și 2,4 milioane în ianuarie 2011.[4] În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utilizatori de Facebook.[5]

Istorie

Mark Zuckerberg, cofondatorul rețelei de socializare Facebook

În februarie 2004 Mark Zuckerberg a cofondat rețeaua „The Facebook”, având la început denumirea „thefacebook.com”. Facebook, lansată inițial ca o rețea universitară, a fost extinsă apoi angajaților unor companii ca Apple și Microsoft.

Note

Facebook Note[6] a fost introdus pe 22 august 2006, o caracteristică de blogging care permite etichete și imagini incorporate. Utilizatorii au putut mai târziu să importe bloguri din Xanga, LiveJournal, Blogger, și alte servicii de blogging.[7]

Chat

Pe 7 aprilie 2008, Facebook a lansat o aplicație pe bază de mesagerie instantanee Comet denumită „Chat”, care permite utilizatorilor să comunice cu prietenii și este similară în funcționalitate cu mesageria instant folosită de calculatoare.[8]

Gifts (Cadouri)

Facebook a lansat Gifts (Cadouri) pe 8 februarie 2007, permițând utilizatorilor să trimită cadouri virtuale pentru prietenii lor din profil. Cadouri costă 1,00 dolari fiecare, și un mesaj personalizat poate fi atașat la fiecare cadou.

Marketplace

Pe 14 mai 2007, Facebook a lansat Marketplace, care permite utilizatorilor să posteze anunțuri gratuite. deocamdată Marketplace este suportat doar pentru anunțuri din SUA, Canada, Marea Britanie, Irlanda, India, și Australia.[9] Marketplace a fost comparat cu Craigslist de CNET, care arată că diferența majoră dintre cele două este că anunțurile postate de un utilizator pe piață sunt văzute doar de către utilizatorii din aceeași rețea ca și utilizatorul, în timp ce anunțuri postate pe Craiglist pot fi văzute de către oricine.

Mesaje

O noua platforma de mesagerie, cu nume de cod „Project Titan”,[10] a fost lansată pe 15 noiembrie 2010 Descrisă ca un „concurent Gmail” de unele publicații, sistemul permite utilizatorilor să comunice direct între ei, prin intermediul Facebook, folosind mai multe metode diferite (inclusiv o adresă specială de e-mail, mesaje text, sau prin intermediul site-ului Facebook sau aplicații mobile) - indiferent de metoda folosită pentru a transmite un mesaj, ele sunt cuprinse în subiecte unice într-un inbox unificat. Ca și la alte caracteristici Facebook, utilizatorii pot seta de la cine pot primi mesaje, doar de la prieteni, prieteni ai prietenilor, sau de la oricine. Serviciul de e-mail a fost reziliat în 2014 din cauza absorbției scăzute.

În afară de site-ul Facebook, mesajele pot fi accesate prin aplicații mobile ale site-ului, sau o aplicație dedicată de Facebook Messenger.

Apeluri vocale

Din aprilie 2011, utilizatorii Facebook au avut posibilitatea de a efectua apeluri de voce în direct prin intermediul Facebook Chat, permițând utilizatorilor să converseze cu alții din întreaga lume. Această caracteristică, care este oferit gratuit prin intermediul noului serviciu Bobsled de la T-Mobile, permite utilizatorului să folosească vocea la actualul Facebook Chat, precum și să poată lăsa mesaje vocale pe Facebook.[11]

Apeluri video

Pe 6 iulie 2011, Facebook a lansat serviciile de apeluri video prin Skype ca partener de tehnologie. Acesta permite apelări bilaterale prin intermediul unui Rest API de la Skype.[12]

Vizualizare video

În septembrie 2014, Facebook a anunțat că sunt 1 miliard de vizualizări video pe zi, și că va permite accesul public la contoarele de vizualizare ale clipurilor video publicate de utilizatori, pagini, și personalități publice.[13] De asemenea, a confirmat că va recomanda videoclipuri suplimentare pentru utilizatori după ce aceștia au vizionat un clip video. 65 % din vizualizările video pe Facebook sunt de pe telefonul mobil unde baza de utilizatori Facebook se comută în prezent, vizualizările crescând cu 50 la sută din mai până în iulie, în parte datorită modei virale Ice Bucket Challenge (Provocarea găleții cu gheață) găsirea unui acasă pe Facebook a asociației ALS, care s-a dezvoltat în primul rând pe Facebook.

Servicii anonime Tor

În octombrie 2014, Facebook a anunțat[14] că utilizatorii se pot conecta la site prin intermediul serviciului Tor de protejare a anonimității, folosind un browser Tor pentru protejarea vieții private cu o criptare folosind SSL.[15] Anunțând această caracteristică, Alec Muffett a spus că "extensia .onion a Facebook oferă o modalitate de a accesa Facebook prin Tor fără a pierde protecțiile criptografice furnizate de Tor prin cloud. [...] Oferă comunicare end-to-end, de la browser. direct într-un centru de date Facebook." Adresa sa URL - facebookcorewwwi.onion este un bacronim, pentru Facebook.

Redenumire

Compania Facebook a anunțat schimbarea numelui, la 28 octombrie 2021, la conferința Connect. Mark Zuckerberg a pus foarte mult accent pe conceptul de metavers[16] în perioada anterioară și acesta pare să fie motivul schimbării de nume. Numele "Facebook" a fost înlocuit de termenul "Meta". [17]

Surse financiare

Investiția inițială pentru Facebook a fost de 19.000 dolari și a fost făcută de SAVERIN care mai apoi și-a retras banii, fiind nemulțumit de unele din deciziile partenerului său. Aceasta a fost urmată de o investiție făcută de către compania Accel Partners cu suma de 12,7 milioane dolari. În anul 2006 au avut loc convorbiri între Yahoo! și Facebook pentru preluarea celei din urmă, dar aceasta nu s-a concretizat.

Platforma rețelei Facebook

Logo Facebook folosit din 23 august 2005 până la 1 iulie 2015
Utilizatorii rețelei facebook din Europa în anul 2009

În mai 2007 Facebook a lansat o platformă care interacționează cu celelalte pagini web. În același sens s-au lansat și numeroase aplicații prin care utilizatorii pot trimite diferite mesaje celorlalți utilizatori. La câteva luni după lansarea lui Facebook a fost inițiată și o aplicație contra mesajelor de tip spam. Varianta „facebook iPhone” a fost lansată în august 2007, iar un an mai târziu, în iulie 2008, existau în total aproximativ 15 milioane de utilizatori. În iulie 2009 se pare că numărul utilizatorilor a atins circa 250 milioane de persoane.

Culoarea primară a site-ului Facebook este albastru, întrucât Mark Zuckerberg este daltonist, o problemă de care și-a dat seama abia după un test efectuat în jurul anului 2007, după cum a explicat el în 2010: "albastrul este culoarea cea mai bogată pentru mine, eu pot vedea toate nuanțele de albastru."[18][19][20] Facebook este construit în PHP care este compilat cu HipHop pentru PHP, „un transformator de cod sursă” construit de inginerii Facebook, care transformă PHP în C++.[21] Folosirea HipHop s-a raportat că a redus consumul mediu de CPU pe serverele Facebook cu 50 %.[22]

Facebook este dezvoltat ca o aplicație monolit. Potrivit unui interviu în 2012 cu Chuck Rossi, un inginer de la Facebook, Facebook compilează în bucăți binare de 1,5 GB care sunt apoi distribuite la serverele folosind un sistem personalizat bazat pe BitTorrent. Rossi a declarat că este nevoie de aproximativ 15 minute pentru a construi și 15 minute pentru a le lansa la servere. Procesul de construcție și de lansare este fără întreruperi, și modificări la Facebook sunt lansate zilnic.[22]

Facebook a folosit o platformă combinată bazată pe HBase pentru a stoca date între mașini distribuite. Folosind o arhitectură de decantare, noile evenimente sunt stocate în fișiere jurnal, iar jurnalele sunt puse la coadă. Sistemul rulează aceste evenimente și le scrie în sistemul de stocare. Interfața de utilizator apoi extrage datele și le afișează pentru utilizatori. Facebook se ocupă de cereri ca comportamentul AJAX. Aceste cereri sunt scrise într-un fișier jurnal, folosind Scribe (dezvoltat de Facebook).[23]

Datele sunt citite de la aceste fișiere jurnal folosind Ptail, un instrument construit pe plan intern pentru a agrega date de la mai multe depozite Scribe. Acesta pune la coadă fișierele jurnal și extrage datele (și astfel numele). Datele Ptail sunt separate afară în trei fluxuri astfel încât acestea să poată fi în cele din urmă trimise la propriile clustere în diferite centre de date (impresii plugin, impresii flux de știri, acțiuni (plugin + flux de știri)). Puma este utilizat pentru a gestiona perioadele de flux mare de date (de intrare/ieșire, sau IO). Datele sunt prelucrate în loturi pentru a reduce numărul de dăți necesare pentru a citi și a scrie în perioade de mari solicitări (Un articol „fierbinte” va genera o mulțime de impresii și impresii de fluxuri de știri, care vor provoca un uriaș flux de date). Loturile sunt luate la fiecare 1,5 secunde, limitate de memoria utilizată la crearea unui tabel hash.[23]

După aceasta, datele ajung în format PHP (compilat cu HipHop pentru PHP). Backend este scris în Java și Thrift este folosit ca formatul de mesagerie astfel încât programele PHP să poată interoga servicii Java. Soluțiile de caching sunt folosite pentru a face paginile web să fie afișate mai repede. Cu cât sunt mai multe și mai mai datele din cache, cu atât mai puțin utilizat este timpul real. Datele sunt apoi trimise la serverele MapReduce astfel încât să poată fi interogate prin Hive. Acest lucru servește, de asemenea, ca plan de rezervă pentru ca datele să poată fi recuperate de la Hive. Fișierele jurnal brute sunt îndepărtate după o perioadă de timp.[23]

Pe 20 martie 2014 Facebook a anunțat un nou limbaj de programare în sursă deschisă numit Hack. Înainte de lansarea publică, o mare parte din Facebook a fost deja rescris și "testat pe câmpul de luptă" folosind noul limbaj.[24]

Facebook utilizează platforma Momentum de la Message Systems pentru a opera volumul enorm de mesaje electronice pe care le trimite utilizatorilor în fiecare zi.[25]

Caracteristici

Utilizatorii înregistrați au posibilitatea să-și găsească prietenii, dar și pe orice alți utilizatori din toată lumea, nu numai din țara în care se află. Utilizatorii își pot crea și modifica propriul profil ori de câte ori doresc. Profilele publice pot fi blocate de către alți utilizatori, dar nu și profilele personale. Conform datelor furnizate de către compania comScore, Facebook primește majoritatea vizitatorilor săi de la Google, Microsoft și într-o măsură mai mică prin Yahoo!. Una dintre cele mai importante și populare caracteristici ale acestei rețele de tip social o reprezintă posibilitatea postării de fotografii. De asemenea utilizatorii se pot recrea cu diferite jocuri online precum șahul și altele.

Controverse

Culegerea și vânzarea de informații personale către terți

Încă de la crearea sa Facebook a făcut obiectul unei controverse privind respectarea vieții private a utilizatorilor. Aplicația utilizează informațiile personale ale utilizatorilor cu scopul de a introduce anunțuri publicitare adaptate profilului fiecărui utilizator în parte și chiar de a vinde aceste informații unor întreprinderi private, așa cum și este menționat în carta Facebook cu privire la viața privată. Această cartă indică pe de altă parte că Facebook poate recolta informații despre membrii săi și din surse exterioare rețelei, cum ar fi ziarele, bloguri sau orice alte surse din cuprinsul Internetului.

Informațiile despre utilizatori sunt colectate de către Facebook pentru ameliorarea continuă a bazei sale de date și pentru a permite clienților săi (plătitori) să adreseze mesajele lor publicitare cu mai mult succes, cunoscând comportamentul de consum al utilizatorilor. Grație reclamelor de la Facebook site-urile terților pot folosi informațiile adunate de Facebook pentru a trimite publicitate țintită în funcție de profilul utilizatorului: aceste mesaje pot face uz, de exemplu, de date despre sexul, nivelul studiilor, opiniile politice, religia, locurile de muncă sau posturile ocupate de utilizatori.[26]

Consecințele divulgării vieții private

Încă de la crearea sa Facebook a făcut obiectul unor controverse privind respectul vieții private a utilizatorilor. Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de ușurința cu care datele personale ale membrilor rețelei pot ajunge pe mâna oricui. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet, pe baza unei parole, stabilite odată cu completarea formularului de înscriere, ce conține mai multe întrebări personale. Din acest motiv, în 2010, peste 30.000 de persoane au renunțat într-o singură zi la contul lor de pe rețeaua de socializare, fiind nemulțumite de problemele de securitate și de confidențialitate. „Ca să fi avut impact, decizia de renunțare ar fi trebuit luată de zeci de milioane de consumatori”, au afirmat însă inițiatorii mișcării de protest.

Mișcări și instrumente de luptă contra invadării vieții private

Secretul unei bune gestionări a confidențialității pe Facebook constă în abilitatea fiecărui utilizator de a determina în ce măsură vrea ca oamenii să știe despre el și / sau activitățile sale și gradul de interacțiune cu ei. Pornind de aici, un utilizator informat își poate alege propriul nivel de confidențialitate, conform preferințelor sale. În schimb, un utilizator mai puțin informat poate cădea pradă unor riscuri precum divulgarea involuntară de informații din profilul personal sau încălcarea sferei intime (prin fotografii, videoclipuri, comentarii, etc.). În cadrul rețelei sociale Facebook se găsesc însă și grupuri de utilizatori care acționează împotriva încălcării vieții lor private (de exemplu: „Damn, Facebook, Stop Stalking Me Group” sau „STOP! Do not get into my private life. No personal questions!! Group”)[27].

Influența Facebook asupra relațiilor sociale

Modul în care oamenii se întâlnesc a fost influențat de amploarea pe care a luat-o fenomenul Facebook. Mulțumită acestei rețele de socializare putem invita sau putem fi invitați la diferite evenimente, începând de la zile de naștere sau întâlniri de lucru și până la nunți și alte evenimente sociale de amploare sau întâlniri de afaceri. Avantajul constă în faptul că se pot trimite invitații la un număr mare de persoane, incluzând persoane care nu ar fi putut fi invitate în alt mod. Acum putem participa la evenimente despre care altfel nu am fi știut.

Relațiile romantice au fost, de asemenea, afectate de această rețea de socializare. Modul de a anunța relația ta sau lipsa ei este doar începutul. Un studiu realizat de un grup de psihologi de la Universitatea din Guelph, Canada, a demonstrat o puternică legătură între utilizarea Facebook și gelozia sau suspiciunea în creștere în rândul cuplurilor.

Gelozia în cadrul cuplului, care apare datorită tuturor informațiile obținute prin această metodă, a dus la terminarea multor relații între tineri în ultimii ani. Există mai mulți factori diferiți care fac să apară aceste sentimente negative. Fotografiile, acceptarea de noi prieteni, comentarii din partea utilizatorilor, declarații ale persoanelor despre starea lor emoțională sunt, printre altele, elemente ce pot determina ca o relație să fie afectată. Facebook permite accesul partenerului la informații la care altfel acesta nu ar avea acces.

Fiecare cultură are propriile sale modalități de a începe, de a dezvolta și încheia o relație de cuplu. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste protocoale au fost modificate și într-o anumită măsură omogenizate, prin participarea tot mai activă a tehnologiei în aspectele sentimentale ale vieții tuturor. Principala caracteristică a unei relații amoroase în stilul Facebook este că deciziile luate cu privire la începerea sau terminarea unei relații sunt comunicate tuturor celor interesați (sau neinteresați), prin intermediul rețelei sociale[28].

Evaziune fiscală

În iulie 2016, Fiscul american a acuzat Facebook că și-a diminuat taxele cu miliarde de dolari prin transferul unor drepturi de proprietate intelectuală în Irlanda.[29]

Facebook în România

Evoluția numărului de conturi de utilizatori români de Facebook în ultimii patru ani arată astfel: ianuarie 2011 - 2.405.920 de conturi, ianuarie 2012 - 4.406.580 de conturi, ianuarie 2013 - 5.593.480 de conturi, ianuarie 2014 - 7.000.000 de conturi, ianuarie 2015 - 7.600.000 de conturi, martie 2015 - 8.000.000 de conturi, noiembrie 2015 - 8.200.000 de conturi.[30]

Note

  1. ^ http://time.com/3686124/happy-birthday-facebook/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Meta Reports Fourth Quarter and Full Year 2022 Results”, Investor.fb.com, accesat în  
  3. ^ Cum arată noua locuință a fondatorului Facebook, 17 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 12 martie 2011
  4. ^ Peste 10 % din populația României este pe Facebook, 4 ianuarie 2011, Cristina Negraru, wall-street.ro, accesat la 1 septembrie 2011
  5. ^ Câți utilizatori are facebook în România, Gândul, accesat la 24 septembrie 2011
  6. ^ Comunicarea pe Facebook, SetThings, accesat la 27 iunie 2017
  7. ^ Cashmore, Pete (). „Facebook Notes - Facebook Adds Blogs”. Mashable. Accesat în . 
  8. ^ Hendrickson, Mark (). „Facebook Chat Launches, For Some”. TechCrunch. AOL. Accesat în . 
  9. ^ Constine, Josh (). „Facebook launches Marketplace, a friendlier Craigslist”. TechCrunch. AOL. Accesat în . 
  10. ^ Arrington, Michael (). „Facebook's Project Titan: A Full Featured Webmail Product”. TechCrunch. AOL. Accesat în . 
  11. ^ Hamburger, Ellis (). „Facebook launches free calling for all iPhone users in the US”. The Verge. Vox Media. Accesat în . 
  12. ^ Constine, Josh (). „Facebook Messenger Launches Free VOIP Video Calls Over Cellular And Wi-Fi”. TechCrunch. AOL. Accesat în . 
  13. ^ Constine, Josh (). „Facebook Highlights Its 1-Billion-Video-Views-Per-Day Reach By Adding View Counts”. TechCrunch. AOL. Accesat în . 
  14. ^ Muffett, Alec (). „Making Connections to Facebook more Secure”. Protect the Graph. Facebook. Accesat în . 
  15. ^ Publică anonim pe Facebook, SetThings, accesat la 27 iunie 2017
  16. ^ Reuters (). „Facebook plans to change its name - The Verge”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ Facebook vrea să-și schimbe numele, pentru a reflecta ambițiile mai mari ale companiei, adevarul.ro, 20 octombrie 2021
  18. ^ Zadie Smith (). „Generation Why?”. The New York Review of Books. NYREV, Inc. Accesat în . 
  19. ^ Jose Antonio Vargas (). „LETTER FROM PALO ALTO: THE FACE OF FACEBOOK”. The New Yorker. Condé Nast. Accesat în . 
  20. ^ SetThings (). „Proiectarea și funcționarea sitului Facebook”. SetThings.com. Accesat în . 
  21. ^ Haiping Zhao (). „Developer Blog – HipHop for PHP: Move Fast”. Facebook Developers. Facebook. Accesat în . 
  22. ^ a b Paul, Ryan (). „Exclusive: a behind-the-scenes look at Facebook release engineering”. Ars Technica. Condé Nast. Accesat în . 
  23. ^ a b c „Facebook's New Realtime Analytics System: HBase To Process 20 Billion Events Per Day”. Highscalability.com. . Accesat în . 
  24. ^ Metz, Cade (). „Facebook Introduces 'Hack', the Programming Language of the Future”. Wired. 
  25. ^ Clancy, Heather (). „The biggest email provider you've never heard of”. Fortune. 
  26. ^ Facebook peut utiliser toutes les données: choisissez vos amis!” [archive], Rue89, 17 février 2009.
  27. ^ Muise, A., Christofides, E. & Desmarais, S. (martie 2010). Privacy and Disclosure on Facebook: Youth and Adults’ Information. Disclosure and Perceptions of Privacy Risks
  28. ^ Muise, A., Christofides, E., & Desmarais, S. (2009) - „More Information than You Ever Wanted: Does Facebook Bring Out the Green-Eyed Monster of Jealousy?” CyberPsychology & Behavior, 12(4): 441-444
  29. ^ Fiscul american acuză Facebook de sifonarea taxelor cu ajutorul unor subsidiare din Irlanda, 8 iulie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 20 septembrie 2016
  30. ^ Câți români au cont pe Facebook, 28 dec 2015, Go4it.ro

Vezi și

Legături externe

  • Site web oficial
  • Raport statistic pe anul 2009 Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Ce este Facebook Arhivat în , la Wayback Machine., 31 august 2010, Ionuț Stănescu, Evenimentul zilei
  • Lucruri neștiute despre miliardarul rebel de la Facebook Arhivat în , la Wayback Machine., 18 decembrie 2011, Andreea Pandelea, Cotidianul
  • Informațiile care nu trebuie publicate niciodată pe Facebook, 8 noiembrie 2014, Florin Badescu, Mediafax
  • Facebook pentru afaceri și utilizatori, 2014, Charleston, South Carolina, SUA, ISBN 1-507-69308-7
  • Ce este interzis să postezi pe Facebook: Noile standarde impuse în rețeaua socială
  • v
  • d
  • m
Companii ale indicelui NASDAQ-100


Control de autoritate