Aconitum napellus

Aconitum napellus
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
SubregnViridiplantae
InfraregnStreptophyta
DiviziuneTracheophyta
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinRanunculales
FamilieRanunculaceae
SubfamilieRanunculoideae
TribDelphinieae
GenAconitum
Nume binomial
Aconitum napellus[2]
L., 1753
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Aconitum napellus

Aconitum napellus este o specie de omag din familia Ranunculaceae, nativă din vestul și centrul Europei. Toate părțile plantei conțin aconitină și alți alcaloizi foarte toxici.[3]

Caracteristici

Este o plantă perenă ce crește până la 1m înălțime, cu frunze și tulpini fără "perișori". Frunzele sunt rotunde, 5–10 cm diametrul lor, divizate palmat în 5 până la 7 segmente lobate. Florile sunt purpuriu închis, subțiri de forma unor căști de înălțime 1–2 cm.

Subspecii

Nouă subspecii sunt acceptate de Flora Europaea:

  • Aconitum napellus subsp. napellus. Anglia sud-vestică.
  • Aconitum napellus subsp. corsicum (Gáyer) W.Seitz. Corsica.
  • Aconitum napellus subsp. firmum (Rchb.) Gáyer. Europa centrală și de est.
  • Aconitum napellus subsp. fissurae (Nyár.) W.Seitz. Balcanii și Rusia sud-vestică
  • Aconitum napellus subsp. hians (Rchb.) Gáyer. Europa centrală.
  • Aconitum napellus subsp. lusitanicum Rouy. Europa sud-vestică.
  • Aconitum napellus subsp. superbum (Fritsch) W.Seitz. Balcanii de vest.
  • Aconitum napellus subsp. tauricum (Wulfen) Gáyer. Alpii estici, carpații sudici.
  • Aconitum napellus subsp. vulgare (DC.) Rouy & Foucaud. Alpii, Pirineii, Spania de nord.

Plantele native din Asia și America de nord trecute înainte ca A.napellus sunt acum tratate ca specii diferite.

Plantele sunt cultivate în grădini în zonele temperate pentru inflorescențele lor asemănătoare cu niște țepi ce înfloresc la începutul verii și pentru frunzișul lor atractiv.

Utilizare

Ca celelalte specii din gen, este foarte otrăvitoare, generând într-atât de multă otravă cardiacă încât să poată fi folosită în timpuri vechi pentru a unge vârful sulițelor și al săgeților.

A fost folosit în etno-medicină în concentrații scăzute în medicina tradițională chineză pentru a trata "răceala", în general "nebunia" și "deficiența Yang".

Aconite este un medicament homeopat făcut din Aconitum napellus.

Note

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
  2. ^ Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I[*], p. 532  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Aconitum napellus L. (în franceză), Toxiplante 

Legături externe

Identificatori taxonomici
  • Wikidata: Q159218
  • Wikispecies: Aconitum napellus
  • BOLD: 288557
  • EoL: 596409
  • EPPO: AAONA
  • GBIF: 3033665
  • GRIN: 1347
  • iNaturalist: 131201
  • IPNI: 707615-1
  • IRMNG: 10594384
  • ITIS: 18419
  • IUCN: 165155
  • NBN: NHMSYS0000455574
  • NCBI: 112591
  • NZOR: 3f49cd84-853d-444b-bb0e-2aeb8ad533ff
  • PalDat: Aconitum_napellus
  • PfaF: Aconitum napellus
  • Plant List: kew-2619110
  • PLANTS: ACNA
  • POWO: urn:lsid:ipni.org:names:707615-1
  • Tropicos: 27100830
  • uBio: 447596
  • VASCAN: 8405
Control de autoritate
v  d  m
Plante medicinale (Listă)
Specii
Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță
Floare de gălbenele

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · Portal Portal · WikiProject WikiProiect