Șerban Cioculescu

Șerban Cioculescu
Date personale
Născut	7 septembrie 1902[1] Mehedinți, România
Decedat	25 iunie 1988 (85 de ani) București, România
Cetățenie	Republica Socialistă România Regatul României
Ocupație	istoric
Limbi vorbite	limba franceză limba română[4][5][6]
Activitate
Alma mater	Universitatea din București
Organizație	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea din București
Partid politic	Partidul Comunist Român[2]
Profesor pentru	Alexandru Gromov[3]
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text

Șerban Cioculescu (n. 7 septembrie 1902, Mehedinți, România – d. 25 iunie 1988, București, România) a fost un caragialeolog, critic și istoric literar român, profesor la universitățile din Iași și București.

Studii și importanță

Urmează liceul la Turnu Severin, obține licența în literatura franceză la Universitatea din București (1923); între 1926 - 1928, studii de filologie romanică la Paris. Din 1924 până în 1946 este profesor secundar la liceul din Găești; obține doctoratul în 1945 cu o teză intitulată "Dimitrie Anghel, viața și opera". Membru al Academiei Române din 1974.^[7]

Debutează în 1923 la Facla literară, scrie cronici literare la Adevărul, Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Viața, Curentul literar, Ecoul, România liberă, Ramuri. Debut editorial în 1935, cu Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol; se consacră studierii vieții și operei lui I.L. Caragiale.

A fost director general al Bibliotecii Academiei Române.^[8]

Istoric și critic literar, bibliofil și editor, Șerban Cioculescu și-a orientat scrisul în spiritul filologiei și al erudiției clasice.

Opera

Studii monografice. Sinteze

• Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol (1935)
• Viața lui Ion Luca Caragiale (1940)
• Aspecte lirice contemporane (1942)
• Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946), ediție revăzută (1971)
• Dimitrie Anghel. Viața și opera (1945)
• Documente inedite (1964)
• Ion Luca Caragiale (1967)
• Aspecte literare contemporane (1972)
• Caragialiana (1974)
• Argheziana (1985)
• Eminesciana (1985)
  • Împreună cu colegii săi de generație, Tudor Vianu și Vladimir Streinu, scrie și editează volumul întâi din Istoria literaturii române moderne (1944). Proiectul a fost, din păcate, abandonat.

Publicistica literară

• Varietăți critice (1966)
• Medalioane franceze (1971)
• Amintiri (1973)
• Prozatori români (1977)
• Poeți români (1982)
• Itinerar critic, vol. I-V, (1973-1989)
• Dialoguri literare (1987)

Distincții

• Ordinul Steaua Republicii Populare Romîne clasa a IV-a (1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”^[9]
• titlul de Om de știință emerit al Republicii Socialiste România (iunie 1969) „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”^[10]
• Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”^[11]

Cinstirea lui Șerban Cioculescu

• O stradă din Găești îi poartă numele: Strada Șerban Cioculescu.
• O școală gimnazială din Găești îi poartă numele: Școala Gimnazială „Șerban Cioculescu” Găești.

Note

Bibliografie

• Șerban Cioculescu interpretat de..., antologie, prefață, aparat critic de Mircea Vasilescu, București, Editura Eminescu, 1987
• Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995

Bibliografie suplimentară

• Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 324–330 

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
• Șerban Cioculescu: Tovarășul Ceaușescu ne duce pe calea..., 22 iulie 2010, Adrian Majuru, Cotidianul
• Șerban Cioculescu, după 20 de ani, 25 iunie 2008, Amos News

v • d • m Membri ai organizației culturale „Rugul Aprins” Fondatori Sandu Tudor • Ivan Kulîghin Membri Grigorie Băbuș • Sofian Boghiu • Nicolae Bordașiu • Roman Braga • Șerban Cioculescu • Marc Constantinescu • Paul Constantinescu • Nichifor Crainic • Gheorghe Dabija • Felix Dubneac • Anton Dumitriu • Alexandru Elian • Adrian Făgețeanu • Veniamin Gavrilovici • Benedict Ghiuș • Olga Greceanu • Veronica Gurău • Ioan Iovan • Constantin Joja • Emanoil Mihăilescu • Alexandru („Codin”) Mironescu • Arsenie Papacioc • Dan Grigore Pistol • Antonie Plămădeală • Eremia Profeta • Nicolae Rădulescu • Ion Marin Sadoveanu • Ioan Gheorghe Savin • Andrei Scrima • Dumitru Stăniloae • Paul Sterian • Vladimir Streinu • Petroniu Tănase • George Văsii • Vasile Vasilache • Vasile Voiculescu Vă rugăm să ajutați la completarea listei