George Demetrescu Mirea
| George Demetrescu Mirea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1852[1][2][3][4]  București, Țara Românească |
| Decedat | (82 de ani) București, România[5] |
| Părinți | Dimitrie Ionescu Mirea |
| Frați și surori | Dimitrie D. Mirea |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pictor, portretist, muralist |
| Locul desfășurării activității | România |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Universitatea Națională de Arte București |
| Pregătire | Theodor Aman |
| Profesor pentru | Ipolit Strâmbescu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Leon Biju, Lucian Grigorescu, Constantin Artachino, Iosif Fekete, Vasile Popescu, Gheorghe Naum, Apcar Baltazar, Sever Burada, Ion Theodorescu-Sion |
| Mișcare artistică | academism, Sindicatul Artelor Frumoase, Salonul Oficial de pictură și sculptură |
| Influențat de | Theodor Aman, Carol Davila, Carolus-Duran[*][[Carolus-Duran (pictor francez)|]] |
| Premii | Premiul național pentru pictură |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
George Demetrescu Mirea (n. 1852, București, Țara Românească – d. , București, România)[6] a fost un pictor și muralist român, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea.
Date biografice
George Demetrescu Mirea a fost cel de-al doilea din cei 12 copii ai protopopului Dimitrie Ionescu Mirea.[7]
A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții simultan cu medicul Carol Davila[7].
La recomandarea doctorului Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția.[8]
Avându-l ca protector și mecena pe Ion Ghica, în urma recomandării lui Nicolae Grigorescu, în 1878 a obținut o bursă de studii la École des Beaux Arts[9] din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, căruia i-a devenit elev după doar un an petrecut la Școala de Belle Arte, pe care o părăsise tocmai pentru a fi în preajma maestrului francez[10], pe lângă care a rămas până în 1884.[8]
În 1884, a primit comanda să realizeze decorația murală a Catedralei din Constanța, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice.[8]
Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung[7], iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927.[8]
Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași.
Distincții
- În anul 1900, G.D. Mirea a aparticipat la Expoziția Universală de la Paris, fiind distins cu un premiu „hors concours”.[11]
- Printre cele mai importante distincții obținute de artist se numără Premiul național pentru pictură din 1924.[7][8]
In memoriam
În semn de respect pentru activitatea sa, o stradă din București, din preajma Arcului de Triumf, îi poartă numele.[7]
Note
- ^ a b George Demetrescu Mirea, Union List of Artist Names, accesat în
- ^ a b George Demetrescu Mirea, Répertoire des artistes, accesat în
- ^ a b George Demetrescu Mirea, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
- ^ a b George Demetrescu Mirea, Artnet, accesat în
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ ro Localitatea de naștere și de deces Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b c d e Argeș Media
- ^ a b c d e Picturi create de George Demetrescu Mirea, în colectiile Muzeului de Artă Constanța
- ^ „O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Nicolae Petrașcu, “G.D.Mirea”, Casa Școalelor, București, 1943
- ^ Câteva considerații privind învățământul artistic românesc (1830-1930)
Bibliografie
- George Dragomirescu și Ion Frunzetti: G. Demetrescu Mirea[nefuncțională], Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională București, 1940, pe digibuc.ro, accesat 24 iulie 2018
Legături externe
- Despre pictorul și muralistul George Demetrescu Mirea pe website-ul Muzeului de artă din Baia Mare
- George Demetrescu Mirea (1852 – 1934), pictor român
| ||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||
Avangarda artistică românească | ||
|---|---|---|
| Inițiatorii mișcării / Grupări semnificative | • Contimporanul - publicația artistică (1922 - 1932) — redactori șefi Ion Vinea și Marcel Iancu) • • Gruparea Contimporanul (1924 - 1936) — organizatori: Victor Brauner, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Milița Petrașcu, Hans Mattis-Teutsch cu colaborarea lui Constantin Brâncuși • • Sindicatul Artelor Frumoase (Lideri - Marius Bunescu, Camil Ressu, Dimitrie Serafim, Arthur Verona și Ion Theodorescu Sion) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- |                |
| Publiciști — Teoreticieni de la Revista Contimporanul |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Publiciști — Teoreticieni de la Sindicatul Artelor Frumoase |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Contribuitori Sburătorul Grupul literar Sburătorul Revista Sburătorul | • Sburătorul - nume generic de grupare literar-artistică (1919 - 1943) • Cenaclul „Sburătorul“ – gruparea efectivă literar-artistică de diverși scriitori • Revista „Sburătorul“ (Revistă literară) - publicația literar-artistică a grupului (1919 - 1921 și 1926 - 1927) • Suplimentul „Sburătorul literar“ - suplimentul literar al revistei (1921 - 1922) • Eugen Lovinescu • Sincronism
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Alte grupuri artistice interbelice din București |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Varii publicații Reviste |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Artiști / Scriitori (ne)avangardiști cu diverse contribuții, din România și din străinătate |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Alte nume de varii participanți la mișcarea artistică a Avangardei artistice românești |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Redivivus (în anii 1960 - 1980) a Avangardei artistice românești | ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
| Mișcări artistice conexe premergătoare, sincrone quasi-sicrone sau ulterioare (în aldine italice doar cele din România) |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Avangarda artistică românească • Grupări artistice • Secolul 20 în România • Mișcări și genuri artistice • Mișcări artistice românești | ||
