Tivadar Soros

Tivadar Soros
Date personale
Nume la naștereSchwartz Tivadar Modificați la Wikidata
Născut1894[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[5] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
New York City, New York, SUA Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElizabeth Soros[*][[Elizabeth Soros (spouse of Tivadar Schwartz and mother of philanthropist George Soros)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiGeorge Soros
Paul Soros[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieesperantist
scriitor
avocat Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteEsperanto Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimTeo Melas  Modificați la Wikidata
LimbiEsperanto  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tivadar Soros (în esperanto Teodoro Ŝvarc; născut Theodor Schvartz; n. 1894, Budapesta, Austro-Ungaria – d. , New York City, New York, SUA) a fost un avocat, scriitor, jurnalist și esperantist maghiar.[6] Este probabil cel mai bine cunoscut ca tată al omului de afaceri, investitorului și filantropului George Soros și al inginerului Paul Soros.

Biografie

S-a născut în 1893 la Budapesta în familia cu zece copii a lui Mór Schvartz și Berta Mayer și a primit numele Theodor Schvartz.[7] Părinții săi dețineau un magazin mixt. Theodor a absolvit Colegiul din Sárospatak și apoi a studiat dreptul la Universitatea din Heidelberg.

La începerea Primului Război Mondial Theodor Schvartz a fost mobilizat în Armata Austro-Ungară. În timpul cât s-a aflat pe Frontul de est a descoperit limba esperanto, pe care a învățat-o de la soldatul Pál Balkányi (1894-1977). Ulterior a fost capturat de ruși și a fost ani de zile prizonier de război într-un lagăr militar de la Habarovsk (Siberia), până când a evadat în 1920.[8] A ajuns la Irkuțk, unde a fost ales conducătorul Alianței Esperantiste, a străbătut zonele muntoase de la nordul fluviului Amur și a sosit apoi la Moscova unde a fost internat o vreme într-un lagăr de foști prizonieri și a contribuit la fondarea primei asociații esperantiste din oraș.

Întors la Budapesta, a fondat, împreună cu Kálmán Kalocsay, Gyula Baghy și Pál Balkányi, revista literară în limba esperanto Literatura Mondo („Lumea literară”) în octombrie 1922 și a redactat-o până în 1924, furnizându-i sprijin financiar.[7][8] A scris, de asemenea, într-un stil simplist micul roman cu caracter autobiografic Modernaj Robinzonoj (1923), în care a prezentat experiența siberiană a micului grup de prizonieri de război, care evadaseră din lagăr și se îndreptau către Ungaria.[7][8] A folosit uneori pseudonimul Teo Melas (cuvântul grecesc melas și cuvântul german schwarz sunt sinonime și înseamnă negru).[7] La 14 aprilie 1924 s-a căsătorit la Budapesta cu verișoara sa, Erzsébet Szücs, fiica lui Móric Szücs și a Irmei Brust.[9] Cuplul a avut doi copii: Pál (1926–2013) și György (1930).[7]

Limba esperanto a ocupat un rol important în viața lui.[8] Apartamentul din Budapesta al familiei Soros, în care se vorbea esperanto, a fost frecventat în anii 1930-1940 de poeți și de alți iubitori ai acestei limbi.[8] În anul 1936 Theodor Schvartz a schimbat numele familiei din Schvartz în Soros (= se va ridica, se va înălța - în limba esperanto), ca răspuns la creșterea antisemitismului odată cu ascensiunea la putere a organizațiilor fasciste. Fiul lui Tivadar, investitorul George Soros, care a povestit că esperanto era pentru el ca o limbă maternă,[8] considera că această viață plină de aventuri pe care a dus-o Tivadar Soros până la sosirea naziștilor în Budapesta nu a fost decât o pregătire pentru cea mai mare provocare pe care a trăit-o: lupta contra invadatorilor naziști. Acest moment este, în opinia fiului său, perioada cea mai eroică din viața sa, în care a trebuit să-și folosească întreaga experiență și toate cunoștințele dobândite în cursul deceniilor anterioare pentru a supraviețui și a triumfa.

În 1947 Tivadar Soros a reușit să obțină o invitație la al 32-lea Congres Mondial al Limbii Esperanto de la Berna pentru fiul său, György, care a călătorit în străinătate și s-a stabilit în Anglia. În 1949 el și-a întrerupt cariera juridică și a început să predea limba rusă. În 1956 a reușit să părăsească Ungaria, împreună cu soția sa, Erzsébet. Au plănuit inițial să se stabilească la Viena, dar au decis apoi să meargă la New York. Tivadar Soros a murit acolo în 1968, iar soția sa i-a supraviețuit încă 20 de ani.

Un al doilea roman autobiografic în limba esperanto, Maskerado ĉirkaŭ la morto (Bal mascat în jurul morții), publicat în Insulele Canare în 1965, relatează experiența sa din timpul ocupației naziste a Budapestei.[7] Maskerado a fost tradus în limbile engleză, rusă, germană, turcă și maghiară.[10] Ediția engleză a cărții, intitulată Dancing around Death in Nazi Hungary și tradusă de Humphrey Tonkin, conține numeroase note și a fost publicată în Marea Britanie în 2000 și în Statele Unite ale Americii în 2001, cu un cuvânt înainte scris de Paul și George Soros.[7][8]

Geoffrey Sutton, autorul unei enciclopedii succinte a literaturii esperanto, afirma că „Soros nu este autor al unei proze excepționale. Meritul scrierilor sale constă în principal în relatarea experiențelor extraordinare ale unei vieți extraordinare”.[7]

Scrieri

  • Modernaj Robinzonoj: En la Siberia Praarbaro (Robinsoni moderni: în pădurea siberiană), roman autobiografic, 1923; ed. a II-a, 1999.
  • Maskerado ĉirkaŭ la morto: Nazimondo en Hungarujo (Bal mascat în jurul morții: lumea nazistă din Ungaria), roman autobiografic, 1965; ed. a II-a, 2002.

Note

  1. ^ a b „Tivadar Soros”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Tivador Soros, Genealogics, accesat în  
  3. ^ a b Tivadar Soros, Open Library, accesat în  
  4. ^ a b Tivadar Soros, Proiectul Gutenberg, accesat în  
  5. ^ „Tivadar Soros”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Soros, Tivadar (). Masquerade: the incredible true story of how George Soros' father outsmarted the Gestapo. New York: Arcade Pub. ISBN 978-1-61145-024-8. 
  7. ^ a b c d e f g h Geoffrey Sutton (). „Nekrasov, Nikolai Vladimiroviç”. Concise Encyclopedia of the Original Literature of Esperanto, 1887-2007. New York: Mondial. p. 113. ISBN 1595690905. 
  8. ^ a b c d e f g Alison Leigh Cowan (), „How Do You Say 'Billionaire' in Esperanto?”, The New York Times, accesat în  
  9. ^ hu A házasságkötés bejegyezve Budapest IV. ker. polgári házassági akv. 203/1924. folyószáma alatt.
  10. ^ „SOROS: Álarcban (tartalom)”. www.bibl.u-szeged.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

  • Review of Modern Robinsons
  • Description of Maskerado book
  • eo Théodore Schwartz dans une page sur la littérature originale en espéranto
  • eo Prefaco por Kaoso en Budapeŝto Arhivat în , la Wayback Machine. de Humphrey Tonkin
  • eo Robinzonoj Arhivat în , la Wayback Machine. (Robinson).


v  d  m
Scriitori maghiari
Sec. al XV-lea
-Sec. al XVII-lea
Bálint Balassi • Kata Bethlen • Péter Bornemisza • Albert Gergei • István Gyöngyösi • Gáspár Heltai • István Katona • Nicolaus Olahus • Janus Pannonius • Péter Pázmány • János Rimay • János Sylvester • Sebestyén Tinódi Lantos • Johannes de Thurocz • Miklós Zrínyi

Bálint Balassi


János Arany


Mór Jókai


Kosztolányi Dezső


Ady Endre

Sec. al XVIII-lea
-Sec. al XIX-lea
Zoltán Ambrus • János Arany • László Arany • József Bajza • Dávid Baróti Szabó • János Batsányi • Elek Benedek • Dániel Berzsenyi • Miklós Bethlen • Sámuel Brassai • Sándor Bródy • Gergely Czuczor • Gergely Csiky • Mihály Csokonai Vitéz • András Dugonics • József Eötvös • András Fáy • Mihály Fazekas • János Garay • Géza Gárdonyi • József Gvadányi • Pál Gyulai • Theodor Herzl • Ignotus • Mór Jókai • Miklós Jósika • József Kármán • József Katona • Ferenc Kazinczy • Zsigmond Kemény • Károly Kisfaludy • Sándor Kisfaludy • József Kiss • Jenő Komjáthy • Ferenc Kölcsey • Imre Madách • Kelemen Mikes • Kálmán Mikszáth • Max Nordau • Sándor Petőfi • Lajos Pósa • Gyula Reviczky • István Széchenyi • Ede Szigligeti • Zoltán Thury • Mihály Tompa • László Ungvárnémeti Tóth • János Vajda • Ármin Vámbéry • Ferenc Verseghy • Benedek Virág • Mihály Vitkovics • Mihály Vörösmarty
Sec. al XX-lea
Endre Ady • Lajos Áprily • Julio Baghy • Miklós Bánffy • Béla Balázs • Mihály Babits • József Balázs • Ferenc Baranyi • István Bella • József Berda • Mária Berde • Viktor Cholnoky • László Cs. Szabó • Géza Csáth • Kálmán Csathó • Győző Csorba • Sándor Dallos • József Darvas • András Dékány • Tibor Déry • Gábor Devecseri • Jenő Dsida • István Eörsi • Károly Eötvös • József Erdélyi • Renée Erdős • Martin Esslin • György Faludy • Géza Féja • Klára Fehér • István Fekete • Miksa Fenyő • András Fodor • Jolán Földes • Milán Füst • Erzsébet Galgóczy • Gábor Garai • Endre Gelléri Andor • Oszkár Gellért • Attila Gérecz • Nándor Gion • Irén Gulácsy • Géza Gyóny • Győző Határ • Anna Hajnal • Péter Hajnóczy • Béla Hamvas • Géza Hegedüs • Gyula Hernádi • Jenő Heltai • Ferenc Herczeg • Gizella Hervay • Sándor Hunyady • Rózsa Ignácz • Endre Illés • Gyula Illyés • Éva Janikovszky • Ferenc Jankovich • Zoltán Jékely • Attila József • Gyula Juhász • Margit Kaffka • László Kálnocy • Kálmán Kalocsay • Benő Karácsony • Ferenc Karinthy • Frigyes Karinthy • Amy Károlyi • Lajos Kassák • Géza Képes • Grácia Kerényi • Ephraim Kishon • János Kodolányi • Arthur Koestler • János Komáromi • István Kormos • Károly Kós • Dezső Kosztolányi • Attila Kotányi • Agota Kristof • Gyula Krúdy • Aladár Kuncz • Menyhért Lakatos • Ervin Lázár • Mihály Ladányi • Menyhért Lengyel • Anna Lesznai • Sándor Makkai • Iván Mándy • Sándor Márai • Rodion Markovits • László Mécs • Miklós Mészöly • Ferenc Molnár • Ferenc Móra • Zsigmond Móricz • Virág Móricz • Gáspár Nagy • Imre Nagy • Lajos Nagy • László Nagy • László Németh • Ágnes Nemes Nagy • János Nyíri • József Nyirő • Ottó Orbán • Géza Ottlik • Emma Orczy • István Örkény • Ferenc Örsi • Boris Palotai • Károly Pap • László Passuth • Géza Páskándi • György Petri • János Pilinszky • Alaine Polcz • György Rába • Miklós Radnóti • Jenő Rejtő • Zsigmond Remenyik • Sándor Reményik • Alfred Reynolds • Sándor Rideg • József Romhányi • György Rónay • Ferenc Sánta • György Sárközi • Kate Seredy • Seif Eddine Shawkat • Sándor Sík • István Sinka • György Somlyó • Tivadar Soros • István Sőtér • András Sütő • Dezső Szabó • Lőrinc Szabó • Magda Szabó • Pál Szabó • Piroska Szántó • György Száraz • Sándor Szathmári • Júlia Székely • Miklós Szentkuthy • Ernő Szép • Mária Szepes • Antal Szerb • Domokos Szilágyi • Desző Szomory • Áron Tamási • Sándor Tar • Sándor Tatay • Jenő Tersánszky Józsi • Cécile de Tormay • Sándor Török • Sophie Török • Árpád Tóth • István Tömörkény • Mihály Váci • Zseni Várnai • István Vas • Gábor Vaszary • Péter Veres • Endre Vészi • Albert Wass • Sándor Weöres • Zoltán Zelk • Lajos Zilahy • Péter Zsoldos • Béla Zsolt
Scriitori
contemporani
István Ágh • Tibor Balázs • Ágnes Bálint • Zsófia Balla • Károly Bari • Attila Bartis • Pál Békés • Géza Bereményi • András Bíró • Ádám Bodor • Gyula Böszörményi • François Bréda • Tamás Cseh • Sándor Csoóri • István Csukás • László Darvasi • György Dragomán • Péter Esterházy • Vavyan Fable • Endre Fejes • Sándor Fodor • András Forgách • Judit G. Szabó • László Garaczi • Alexandre Ganoczy • István Géher • Ágnes Gergely • Márton Gerlóczy • Gábor Görgey • Krisztián Grecsó • János Háy • Anthony de Jasay • Anna Jókai • Ferenc Juhász • Adél Kálnay • Sándor Kányádi • Zsolt Karácsonyi • Orsolya Karafiáth • Márton Karinthy • Andor Kárpáti • Hunor Kelemen • Ákos Kertész • Imre Kertész • György Konrád • Mihály Kornis • László Krasznahorkai • Endre Kukorelly • János Lackfi • Péter Lengyel • André Lorant • László Lőrincz L. • Béla Markó • Kati Marton • György Moldova • Péter Müller • Péter Nádas • Ádám Nádasdy • István Nemeskürty • Gábor Nógrádi • Imre Oravecz • Lajos Parti Nagy • András Petöcz • Zsuzsa Rácz • Zsuzsa Rakovszky • András Réz • György Schwajda • András Simor • Edit Sohonyai • György Spiró • Károly Szakonyi • János Szántai • István Szilágyi • Zsuzsa Takács • Gáspár Miklós Tamás • Dezső Tandori • Ferenc Temesi • Pablo Urbanyi • Miklós Vámos • Dániel Varró • Stephen Vizinczey • István Vörös • Georges Walter • Pál Závada
Control de autoritate