Limba rusă

Limba rusă
русский язык‎
Vorbită înRusia, foste republice socialiste sovietice, SUA și altele
Număr de vorbitori164 milioane (locul 9)
Sistem de scrierealfabetul chirilic
Tipologie lingvisticădiversă, normal SVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înRusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Organizația Națiunilor Unite
Organ de
reglementare
Academia Rusă de Științe
ISO 639-1ru[1]  Modificați la Wikidata
ISO 639-2rus[1]  Modificați la Wikidata
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
rus[1]  Modificați la Wikidata
SILRUS
Extras
Все люди рождаются свободными и равными в своём достоинстве и правах. Они наделены разумом и совестью и должны поступать в отношении друг друга в духе братства.
Răspândire în lume
Lumea rusofonă
Lumea rusofonă
Puteți vizita Wikipedia în limba rusă.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este vorbită de aproximativ 167 de milioane de oameni ca limbă maternă. Dintre aceștia 147 de milioane locuiesc în Rusia. Este limbă oficială a Federației Ruse și are statut oficial la ONU și în alte organizații internaționale.

Limba rusă se mai vorbește în Ucraina, Belarus, Moldova, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia etc.

Circa 7 % din cetățenii UE vorbesc rusa într-o anumită măsură.

Rusa este scrisă în alfabetul chirilic. Codul de limbă este ru respectiv rus (după ISO 639).

În România

În perioada comunistă, limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături de engleză și franceză. După Revoluție însă, limba rusă a dispărut aproape complet din România.[2]

În anul 2014, în afara etnicilor care o studiază ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.[2]. Cu toate acestea în anii 1994 - 1999, la București, sub egida institutului de științe ale educației a apărut un curs de limbă rusă pentru licee, redactat de Cornelia Dumitriu.[3]

Expresii uzuale

  • Да (da) - Da
  • Нет (net) - Nu
  • Я люблю вас (Ia liubliu vas) - Vă iubesc
  • Я люблю тeбя (Ia liubliu tebia)- Te iubesc
  • Спасибо (Spasiba) - Mulțumesc
  • Добрый день (Dobrîi den') - Bună ziua
  • До свидания (Da svidan'ia). - La revedere
  • Я (ia) - Eu
  • ты (tî) - Tu
  • И (i) - Și
  • Сколько стоит? (Skol'ko stoit?) - Cât costă?
  • Как вас зовут? (Kak vas zavut?)- Cum vă numiți?
  • Меня зовут... (Мenia zаvut...) - Mă numesc...
  • Скажите.. (Skat'e)... - Spuneți...
  • Дерево (Dierievo) - Copac
  • Россия (Rassiia) - Rusia
  • Москва (Maskva) - Moscova
  • Румыния (Rumîniia) - România
  • Бухарест (Buharest) - București
  • Украина (Ukraina) - Ucraina
  • Киев (Kiev) - Kiev
  • Город (gorod) - Oraș
  • Кофе (kofe) - Cafea
  • Вино (vino) - Vin (băutură)
  • Вода (vada) - Apă
  • Девять (deviat) - Nouă (număr)
  • Солнце (sonțe) - Soare
  • Язык (iazîk) - Limbă
  • Бог (bog) - Dumnezeu
  • Здравствуйте (Zdravstvuite) - Salutare
  • Извините (Izvinite) - Scuzați-mă
  • Ты говоришь по-русски/английски? (Tî gavariș po ruski/angliiski)? - Tu vorbești rusă /engleză?
  • Родина (Rodina) - Patrie
  • Папа (Papa) - Tata
  • Мама (Mama) - Mama
  • Брат (brat) - Frate
  • Сестра (sestra) - Soră
  • Доктор (Doctr) - Doctor
  • Америка (Amerika) - America
  • Африка (Afrika) - Africa
  • Антарктика (Antarktika) - Antarctica
  • Италия (Italia) - Italia
  • Германия (Ghermania) - Germania
  • Англия (Anglia) - Anglia
  • Армия (Armia) - Armată
  • Мир (Mir) - Lume, Pace (omonim)
  • Война (Vaina) - Război

Referințe

  1. ^ a b c Language 
  2. ^ a b Ofensiva Moscovei la București: Limba rusă ar putea fi reintrodusă în programa școlilor românești (VIDEO) Arhivat în , la Wayback Machine., 31 iulie 2014, B1 TV, accesat la 1 august 2014
  3. ^ Cornelia Dumitriu, Limba rusă, ed. Didactică și pedagogică, ediții: 1996, 1997, 1995, 1998, 1999, 1994,

Legături externe

  • Wikipedia în rusă
  • Site pentru studierea limbii ruse
  • Transliterare între alfabetul latin și cel rus
  • Virtual Russian Keyboard
  • Glosar rus-român al limbajului vulgar
  • Site multilingv pentru studierea limbii ruse

Limba rusă în România

  • Limba rusă e apusă, 10 august 2006, Evenimentul zilei
Control de autoritate
  • BNE: XX527767
  • BNF: cb11932810g (data)
  • GND: 4051038-4
  • LCCN: sh85115971
  • NDL: 00569746
  • NKC: ph125351


v  d  m
Rusia — Ruși — Limba rusă
Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • DemografieDrapelEconomie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • IstorieÎmpărțire administrativăOrașePoliticăRelații externe • Sănătate • Sport • StemăTurism
Drapelul Rusiei

Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal


v  d  m
Limbi indo-europene
Limbi indo-iraniene
assamezăavesticăbactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • darihindigujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathinepalezăorianăosețianăpali • pamiriană • paștunăpersanăpunjabăromanisakasanscrităsarmatăscițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjicăurduzazaki
Expansiunea limbilor indo-europene
Limbi italice
aragonezăaranezăaromână (macedoromână) • asturianăcatalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscăfrancezăfriulanăgalicianăistroromânăitalianăladinăladino (iudeo-spaniolă) • latinămeglenoromânămirandezăneapolitanăoccitanăoscăpiemontezăportughezăretoromanăromânăsardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • sicilianăspaniolăumbrianăvalonăvenetă
Limbi slave
belarusăbosniacăbulgarăcașubianăcehăcnaanicăcroatăinterslavămacedoneanămuntenegreanăpolabăpolonezăpomeraniană • rusă • sârbăsilezianăslavă vecheslavonăslovacăslovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovincianăsorabă de jossorabă de susucraineană
Limbi baltice
curonianăjatvianăselonianăzemgalianăletonălituanianăprusacă veche
Limbi celtice
bretonăceltibericăcornicăcumbricăgalațianăgalezăgalicăirlandezălepontinămanxnoricăpicticăscoțiană
Limbi germanice
Limbi anatoliene

carianăhititălicianălidianăluvianămilianăpalaică

pisidianăsidetică
Altele
Categorisire incertă
dacăfrigianăilirămacedoneană vechetracă
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.