Iepure polar

Nu confundați cu Lepus timidus sau Lepus othus.
Iepure polar
Iepure polar în Nunavut, Canada
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Lagomorpha
Familie: Leporidae
Gen: Lepus
Specie: L. arcticus
Nume binomial
Lepus arcticus
(Ross, 1819)[2]
Subspecii

Vezi textul

Arealul iepurelui polar
Modifică text Consultați documentația formatului

Iepurele polar[3][4][5] (Lepus arcticus), numit și iepure arctic,[6][7] este o specie de mamifere din familia iepurilor, Leporidae.[2] Se găsește în Canada și Groenlanda. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie ca fiind neamenințată cu dispariția.

Taxonomie

Specia Lepus arcticus a fost descrisă în 1819 de către John Ross. Face parte din subgenul Lepus. Unele autorități consideră că iepurele polar (Lepus arcticus) este un sinonim al iepurelui alb (Lepus timidus)[2] și/sau al iepurelui arctic (Lepus othus).[1] Sunt descrise mai multe subspecii ale iepurelui polar,[8] dar s-ar putea ca unele să nu existe:[1]

Conform ediției a treia a Mammal Species of the World, singurele subspecii sunt L. a. arcticus, L. a. bangsii, L. a. groenlandicus și L. a. monstrabilis.[2]

Descriere

Iepurele polar este unul dintre cele mai mari animale din ordinul Lagomorpha. De obicei, lungimea sa este de 43–70 cm, fără a lua în considerare coada de 4,5–10 cm. Cântărește în general 2,5–5,5 kg, dar unii indivizi mari pot ajunge să cântărească 7 kg.[9]

Răspândire și habitat

Un iepure polar cu blană de vară

Iepurele polar se găsește în Canada și Groenlanda. Trăiește la altitudini de 0–900 m, în tundre.[1] Apreciază platourile pietroase și coastele de deal în locul terenurilor mlăștinoase plate.[8] Viețuiește la sol, dar se poate întâmplă să utilizeze adăposturi naturale sau mici vizuini săpate în zăpadă cu scopul de a își regla temperatura corporală.[1]

Prădători

Printre prădătorii cunoscuți ai iepurelui polar se numără vulpea polară, vulpea roșie, lupul, puma, râsul canadian, hermina, bufnița polară, șoimul de vânătoare, șorecarul încălțat și ocazional omul.[10]

Stare de conservare

Cu toate că nu există sau există puțină monitorizare a populației de iepuri polari, iepurele polar este răspândit la nivel larg, iar populația pare per total sănătoasă, dar o mică parte din iepuri sunt utilizați de oameni pentru blana și carnea lor. Este posibil ca populațiile din sud să fie amenințate de pierderea habitatului, dar această informație este incertă. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat această specie ca fiind neamenințată cu dispariția.[1]

Note

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Smith, A.T. & Johnston, C.H. Lepus arcticus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 29 March 2021.
  2. ^ a b c d e f g h Hoffman, R.S.; Smith, A.T. (). „Species Lepus (Lepus) arcticus”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 185–211. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ Bavaru, Adrian; Godeanu, Stoica; Butnaru, Gallia; Bogdan, Alexandru (). Biodiversitatea și ocrotirea naturii. București: Editura Academiei Române. p. 397. ISBN 978-973-27-1569-7. 
  4. ^ Lumea animalelor după Brehm. Prelucrată după ediția a II-a a lucrării „Viața animalelor” de către: Prof. Dr. Rietschel, Dr. Hauke, Dr. Lotz, Dr. Merkel, Dr. Modes. București: Editura Științifică. . p. 848. 
  5. ^ Tudor Opriș (). Enciclopedia lumii vii. București: Editura Garamond. p. 201. ISBN 973-9140-71-8. 
  6. ^ Msutață, Gheorghe; Mustață, Mariana (). Homocromie, mimetism și antropomorfism. Editura Academiei Oamenilor de Știință din România. p. 21. ISBN 978-606-8371-68-9. 
  7. ^ Spelman, Lucy (). Enciclopedia Animalelor. Litera. p. 44. ISBN 9786066864626. 
  8. ^ a b c d e f g h i j k l Joseph A. Chapman, John E. C. Flux, IUCN/SSC Lagomorph Specialist Group (). Rabbits, Hares and Pikas: Status Survey and Conservation Action Plan. pp. 68–69. ISBN 2831700191. Accesat în . Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
  9. ^ Burnie D and Wilson DE (Eds.) (2005). Animal: The Definitive Visual Guide to the World's Wildlife. DK Adult, ISBN: 0789477645
  10. ^ Lepus arcticus (Arctic hare), Animal Diversity Web, University of Michigan Museum of Zoology.

Legături externe

  • v
  • d
  • m
Speciile extante de lagomorfe
Ochotona
  • Subgenul Pika: Iepure fluierător din Altai (O. alpina)
  • O. argentata
  • O. collaris
  • O. coreana
  • O. hoffmanni
  • Iepure fluierător nordic (O. hyperborea)
  • O. mantchurica
  • O. opaca
  • O. pallasi
  • Iepure fluierător american (O. princeps)
  • O. turuchanensis
  • Subgenul Alienauroa: O. huanglongensis
  • O. sacraria
  • O. flatcalvariam
Pentalagus
  • Iepure ryukyu (P. furnessi)
Bunolagus
  • B. monticularis
Nesolagus
Romerolagus
  • Iepure de vulcan (R. diazi)
Brachylagus
  • Iepure pitic (B. idahoensis)
Sylvilagus
(Iepuri cu coadă
de bumbac)
  • Subgenul Tapeti: S. andinus
  • S. apollinaris
  • Iepure de apă (S. aquaticus)
  • Iepure sălbatic brazilian (S. brasiliensis)
  • S. daulensis
  • S. dicei
  • S. fulvescens
  • S. gabbi
  • S. incitatus
  • S. insonus
  • S. nicefori
  • Iepure de mlaștină (S. palustris)
  • S. parentum
  • S. salentus
  • S. sanctaemartae
  • S. surdaster
  • S. tapetillus
  • S. varynaensis
  • Subgenul Sylvilagus: S. audubonii
  • S. cunicularis
  • Iepure de pădure din Florida (S. floridanus)
  • S. graysoni
  • S. nuttallii
  • S. obscurus
  • S. holzneri
  • S. transitionalis
  • Subgenul Microlagus: S. bachmani
Oryctolagus
  • Iepure de vizuină (O. cuniculus)
Poelagus
  • Iepure al tufișurilor (P. marjorita)
Pronolagus
(Iepuri roșii)
Caprolagus
  • Iepure zbârlit (C. hispidus)
Lepus
(Iepuri propriu-ziși)
  • Subgenul Macrotolagus: Iepure mare antilopă (L. alleni)
  • Subgenul Poecilolagus: Iepure de zăpadă (L. americanus)
  • Subgenul Lepus: Iepure polar (L. arcticus)
  • Iepure arctic (L. othus)
  • Iepure alb (L. timidus)
Identificatori taxonomici