Pumă

Acest articol se referă la o specie de animale. Pentru genul din care face parte specia, vedeți Puma (gen). Pentru alte sensuri, vedeți Puma (dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pumă
Fosilă:
Pleistocen - Holocen, 0.3–0 mln. ani în urmă
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N
Pumă în captivitate
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Placentalia
Ordin: Carnivora
Subordin: Feliformia
Familie: Felidae
Subfamilie: Felinae
Gen: Puma
Jardine, 1834
Specie: P. concolor
Nume binomial
Puma concolor
Linneo, 1771
Subspecii
  • P. c. concolor
  • P. c. couguar
Sinonime
Modifică text Consultați documentația formatului

Puma (Puma concolor, syn. Panthera concolor; Felis concolor[1]) sau leul de munte, este un mamifer carnivor din familia felidelor, cu corpul ce depășește 1 metru lungime, cu blana galbenă-roșcată, care trăiește izolat. Este extrem de feroce și abil (noaptea vânează și ziua doarme în copaci), răspândit în America de Sud, în Mexic și în SUA.

Puma nu atacă omul, ba chiar se ferește de el. Cele mai multe pume trăiesc în munți. Ele pot omorî animale mai mari ca ele, cum ar fi cerbii. De multe ori urmărește prada pe distanțe foarte lungi. Este un animal nocturn.

Caractere morfologice

Din punct de vedere taxonomic puma aparține de felinele mici, însă după dimensiunea corpului intră în categoria felinelor mari. Ea are înălțimea la umăr de 70 cm, lungimea corpului de 130 cm la masculi și 110 cm la femele, iar coada are o lungime între 66 și 78 cm. Masculii cântăresc frecvent mai mult de 100 kg, pe când femelele nu depășesc 50 de kg. Pumele care trăiesc în regiunea ecuatorului sunt mai mici și după cum urcă gradele de latitudine spre poli, animalele devin mai mari. Blana pumei are peri scurți de o culoare foarte variată, mai frecvent fiind culorile gălbui, cenușii argintii, însă pe piept și sub bărbie animalele sunt întotdeauna de culoare albicioasă. Nou-născuții sunt de culoare bej, cu pete care vor disparea mai târziu. Puma are la laba anterioră cinci degete și la cea posterioră patru. Degetele sunt înarmate cu gheare retractile puternice. Sunt animale foarte mobile, flexibile, care pot sări la o distanță de 10 m și la o înălțime de 4 m. Cercetătorul nordamerican Truman Everts descrie urletul pumei asemănător cu cel al omului. O pumă poate atinge în libertate o vârstă între 18 și 20 de ani.

Răspândire

Arealul de răspândire al pumei

Puma a avut în trecut arealul de răspândire pe o mare parte din continentul american, teritoriul locuit de pume se întindea din sudul Canadei, cuprindea America Centrală și ajungea până în sudul Patagoniei. În prezent prin creșterea densității și numărul populației americane, arealul de răspândire al animalelor s-a redus considerabil. În SUA au supraviețuit exterminării lor de către om numai în masivul Rocky Mountains, Munții Cascadelor, „Munții de Coastă” și în regiunile de deșert și semideșert ca și în smârcurile Parcului Național Everglades din Florida. Prin măsurile luate pentru protejarea pumelor s-a ajuns la repopularea regiunii Marilor Lacuri ca și unele ținuturi nordamericane din vest. S-a ajuns ca habitatul pumelor să fie aproape din nou în regiunile de prerie, zonele boreale, temperate și tropicale.

Hrănire

Puma atacă printre altele și animale de talie mare ca cerbi, elani, reni, dar și rozătoare ca șoareci, șobolani, veverițe, castori, sconcs, oposum, coioți, vulpi, reptile, oi și tineret bovin. Animalele de talie mare le atacă printr-un salt. Ajuns pe spate, rupe printr-o mușcătură coloana vertebrală a pradei în regiunea cervicală (gâtului).

Reproducere

Puma este un animal solitar. Numai în perioada împerecherii între noiembrie și iunie masculii caută femelele, cu care rămân numai câteva săptămâni împreună. Înainte de nașterea puilor, masculul părăsește femela. Perioada de gestație durează 3 luni, o femelă având la o naștere între 1 și 6 pui, care cântăresc între 230 și 450 de grame, având o dimensiune corporală între 20 – 30 cm. La vârsta de 6 - 7 săptămâni puii consumă carne și la vârsta de 20 de luni se despart de femelă.

Influență culturală

În multe țări ale Americii, puma este un simbol de putere. Una dintre cele mai populare echipe de fotbal din liga mexicană, UNAM, este supranumită Pumele, și echipa de rugby a Argentinei.

Note

  1. ^ Caso, A., Lopez-Gonzalez, C., Payan, E., Eizirik, E., de Oliveira, T., Leite-Pitman, R., Kelly, M., Valderrama, C. & Lucherini, M. (2008). Puma concolor. În: IUCN 2008. Lista roșie a speciiilor periclitate IUCN. Descărcat pe 22 martie 2009. Database entry includes justification for why this species is least concern
  1. ^ Puma concolor (ncbi.nlm.nih.gov/)

Legături externe

Alte proiecte Wikimedia conțin de asemenea materiale despre acest subiect:
Definiții la Wikționar
Fișiere media la Commons
Categorie la Commons
Pumă la Wikidata
Wikispecii
  • en Informationen der Cat Specialist Group Arhivat în , la Wayback Machine.
  • en Mountain Lions on the Web Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Puma – O felina la superlativ, 21 iulie 2008, Nicu Parlog, Descoperă
  • Cougar Tracks: How to identify cougar tracks in the wild
  • Puma sounds (they growl, hiss and scream but cannot roar like true lions of the genus Panthera) at National Geographic Society
  • Santa Cruz Puma Project
  • Eastern Puma Research Network
  • Felidae Conservation Fund
  • Cougar Rewilding Foundation, formerly "Eastern Cougar Foundation"
  • The Cougar Network --Using Science to Understand Cougar Ecology
  • Mountain Lion Foundation – Saving America's Lion Arhivat în , la Wayback Machine.
  • SaveTheCougar.org: Sightings of cougars in Michigan
  • People and Cougar/Jaguars A Guide for Coexistence
  • The Cougar Fund – Protecting America's Greatest Cat. A Definitive Resource About Cougars] Comprehensive, non-profit 501(c)(3) site with extensive information about cougars, from how to live safely in cougar country, to science abstracts, hunting regulations, state-by-state cougar management/policy info, and rare photos and videos of wild cougars.
  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
Identificatori taxonomici
Control de autoritate