Gheorghe Duca

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Duca.
Acest articol se referă la domnitorul Gheorghe Duca al Moldovei. Pentru alte sensuri, vedeți Gheorghe Duca (dezambiguizare).
Gheorghe Duca
Domn al Moldovei
Domn al Țării Românești
Hatman al Ucrainei

Gheorghe Duca pe o frescă la Mănăstirea Cetățuia
Date personale
Născut1620 Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
Lwów, Coroana Regatului Poloniei⁠(d), Polonia-Lituania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMănăstirea Cetățuia din Iași Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnastasia
CopiiConstantin Duca Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Ducas
Domnie
Domnieseptembrie 1665 - mai 1666 (prima domnie în Moldova)
noiembrie 1668 - 10 august 1672 (a doua domnie în Moldova)
noiembrie 1678 - 25 decembrie 1683 (Țara Românească)
noiembrie/decembrie 1674 - 29 noiembrie 1678 (a treia domnie în Moldova)
PredecesorEustatie Dabija (prima oară, în Moldova)
Iliaș Alexandru (a doua oară, în Moldova)
Grigore I Ghica (Țara Românească)
Antonie Ruset (a treia oară, în Moldova)
SuccesorIliaș Alexandru (prima oară, în Moldova)
Ștefan Petriceicu (a doua oară, în Moldova)
Șerban Cantacuzino (Țara Românească)
Ștefan Petriceicu (a treia oară, în Moldova)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gheorghe Duca (n. 1620 – d. , Lwów, Coroana Regatului Poloniei⁠(d), Polonia-Lituania) a fost domn al Moldovei de trei ori: septembrie 1665 – mai 1666; noiembrie 1668 – 10 august 1672; noiembrie 1678 – 25 decembrie 1683 și al Țării Românești: noiembrie/decembrie 1674 – 29 noiembrie 1678. În 1680, otomanii îl numesc hatman al Ucrainei.

Domnii

Nișa din partea sudică a pronaosului Mănăstirii Cetățuia din Iași, unde se află mormântul lui Gheorghe Duca și al fiicei sale, Maria.
Mărci poștale românești de la sfârșitul anului 1941, dedicate Transnistriei. Pe imagine: Duca Vodă - Domn al Țării Moldovei, al Țării Românești și hatman al Ucrainei

De neam grec[1] și de origine modestă, dar crescut în casa voievodului Vasile Lupu (1595-1661), vine pe tronul Moldovei pentru prima dată după moartea lui Eustatie Dabija (? - 1665) în septembrie 1665, datorită susținerii soacrei sale, Dafina Doamna, și a Cupăreștilor. Nu a domnit mult, deoarece a fost pârât pe nedrept otomanilor, din răutate, și în consecință a fost mazilit.

În 1668, după domnia lui Alexandru Iliaș (c. 1635 – 1675), cu mari cheltuieli redobândește tronul. De această dată, pornește un șir de dăjdii (dări) care sărăcesc cumplit țara, ceea ce dezlănțuie în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar. În cele din urmă, Duca îl nemulțumește pe sultanul venit în persoană, pentru războiul cu polono-lituanienii de la Camenița, în chestiunea Zaharelelor, fiind aproape să-și piardă chiar viața. Este înlocuit la domnie în 1672 cu Ștefan Petriceicu.

După doi ani, prin mijlocirile Cantacuzineștilor din Țara Românească, Duca este numit domn în 1674, în Țara Românească. La început totul pare să fie pe placul Cantacuzineștilor, însă sunt neglijați din ce în ce mai mult, astfel încât relația dintre ei și domnitor se răcește și duc la înlocuirea lui în 1678 cu Șerban Cantacuzino.

Duca este mutat în Moldova, unde este numit în domnie pentru a treia oara în noiembrie 1678, în locul lui Antonie Ruset. Se poartă mai bine pentru ceva timp, cu scopul de a înșela aparențele, dar în cele din urmă dă frâu liber pornirilor sale avare, urcă dările, dar născocește și altele noi, cu scopul de a acoperi cheltuielile pentru nunta fiicei sale, dar și pentru a mijloci dobândirea domniei Ucrainei căzăcești, pe care o luaseră de curând otomanii. Drept recompensă, otomanii îl numesc, în 1680, hatman al Ucrainei, având curțile peste Nistru, la Nemirov, pe Bug, și la Țigănauca, în fața Sorocii. Se încearcă și un complot împotriva lui, dar nu reușește.

În aprilie 1683, merge la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetății. În lipsa lui, dar și datorită insuccesului turcilor la Viena, boierii se răscoală, la îndemnul lui Ștefan Petriceicu, iar polono-lituanienii și cazacii invadează țara.

Duca este prins la întoarcere, la 25 decembrie 1683, și dus în Polonia, unde moare în închisoare, în 1685.

A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. A ctitorit Biserica Cetățuia, în al cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului Trei Ierarhi din Iași.

Note

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gheorghe Duca
  1. ^ „„Gheorghe Duca (an incert - 1685)"”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și


Predecesor:
Eustratie Dabija
Domn al Moldovei
1665–1666
Succesor:
Iliaș Alexandru
Predecesor:
Iliaș Alexandru
Domn al Moldovei
1668–1672
Succesor:
Ștefan Petriceicu
Predecesor:
Antonie Ruset
Domn al Moldovei
1678–1684
Succesor:
Ștefan Petriceicu
Predecesor:
Grigore I Ghica
Domn al Țării Românești
1673–1678
Succesor:
Șerban Cantacuzino


v  d  m
Domnii Moldovei
Anii
13401400
Dragoș I • Sas • Balc • Bogdan I • Petru I • Lațcu • Costea • Petru al II-lea • Roman I • Ștefan I

Stema Moldovei în secolul al XVII-lea
Anii
14001500
Iuga Ologul • Alexandru cel Bun • Iliaș • Ștefan al II-lea • Petru al III-lea • Roman al II-lea  • Petru al III-lea (a treia oară) • Ciubăr Vodă • Alexăndrel (prima oară) • Bogdan al II-lea • Alexăndrel (a doua oară) • Petru Aron (a doua oară) • Alexăndrel (a treia oară) • Petru Aron (a treia oară) • Ștefan cel Mare

Anii
15001600
Bogdan al III-lea • Ștefăniță • Petru Rareș (prima oară)  • Ștefan Lăcustă • Alexandru Cornea •
 • Petru Rareș (a doua oară) • Iliaș Rareș • Ștefan Rareș • Ioan Joldea • Alexandru Lăpușneanu (prima oară) • Despot Vodă • Ștefan Tomșa • Alexandru Lăpușneanu (a doua oară) • Bogdan Lăpușneanu • Ioan Vodă cel Viteaz • Petru Șchiopul (prima oară) • Ioan Potcoavă • Petru Șchiopul (a doua oară) • Alexandru Potcoavă • Petru Șchiopul (a treia oară) • Iancu Sasul • Petru Șchiopul (a patra oară) • Aron Vodă (prima oară) • Petru Cazacul • Aron Vodă (a doua oară) • Ștefan Răzvan • Ieremia Movilă

Anii
16001700
Mihai Viteazul • Simion Movilă • Mihail Movilă • Constantin Movilă • Ștefan Tomșa al II-lea •
 • Alexandru Movilă • Radu Mihnea • Gaspar Graziani • Alexandru Iliaș • Miron Barnovschi-Movilă • Alexandru Coconul • Moise Movilă • Vasile Lupu • Gheorghe Ștefan • Gheorghe Ghica • Constantin Șerban • Ștefăniță Lupu • Eustatie Dabija • Gheorghe Duca (prima oară) • Iliaș Alexandru • Gheorghe Duca (a doua oară) • Ștefan Petriceicu (prima oară) • Dumitrașcu Cantacuzino • Antonie Ruset • Gheorghe Duca (a treia oară) • Ștefan Petriceicu (a doua oară) • Constantin Cantemir • Dimitrie Cantemir (prima oară)  • Constantin Duca • Antioh Cantemir

Anii
17001800
Anii
18001860
Categorie Categorie • Portal Portal
v  d  m
Domnii Țării Românești
Anii
1300 - 1400
Stema Ţării Româneşti la 1700
Anii
1400 - 1500
Anii
1500 - 1600
Radu cel MareMihnea cel RăuMircea al III-leaVlad cel TânărNeagoe BasarabTeodosieVlad CălugărulRadu de la AfumațiVladislav al III-leaRadu BădicaRadu de la AfumațiVladislav al III-leaRadu de la AfumațiVladislav al III-leaBasarab al VI-leaMoise VodăVlad ÎnecatulVlad VintilăRadu PaisieBarbu NeagoeRadu PaisieȘerban din IzvoraniRadu PaisieLaiotă BasarabRadu PaisieMircea CiobanulRadu Ilie HaidăulMircea CiobanulPătrașcu cel BunMircea CiobanulPetru cel TânărAlexandru al II-lea Mircea • Vintilă • Alexandru al II-lea MirceaMihnea TurcitulPetru CercelMihnea TurcitulȘtefan SurdulAlexandru cel RăuMihai ViteazulNicolae Pătrașcu

Anii
1600 - 1700
Anii
1700 - 1800
Anii
1800 - 1860