Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea
Domn al Moldovei
Bogdan al III-lea, frescă, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași
Date personale
Născut	9 martie 1479[1] Huși, Vaslui, România
Decedat	20 aprilie 1517 (38 de ani)[1] Huși, Vaslui, România
Înmormântat	Mănăstirea Putna
Părinți	Ștefan cel Mare Doamna Maria Voichița
Căsătorit cu	Ruxandra of Wallachia[*][[Ruxandra of Wallachia (Princess consort of Moldavia)|​]] Doamna Anastasia
Copii	Ștefan al IV-lea al Moldovei Alexandru Lăpușneanu Cristian Alexandru Cornea
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Mușatinilor
Domn al Moldovei
Domnie	2 iulie 1504 – 20 aprilie 1517
Predecesor	Ștefan cel Mare
Succesor	Ștefăniță Vodă
Modifică date / text

Bogdan al III-lea cel Orb (n. 9 martie 1479, Huși, Vaslui, România – d. 20 aprilie 1517, Huși, Vaslui, România) a fost domn al Moldovei între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517. Este fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița, fiind asociat la domnie încă din 1497. La moartea tatălui său avea circa 25 de ani.

Origine și familia

Bogdan a fost fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița, fiica domnitorului Țării Românești, Radu cel Frumos, nepoata lui Vlad Dracul și strănepoata lui Mircea cel Bătrân. S-a căsătorit de trei ori, mai întâi cu Anastasia (d. 1512), apoi cu Stana (d. 1518) și în cele din urmă cu Ruxandra, fiica principelui Țării Românești Mihnea cel Rău. A avut copii doar din relații ilegitime. Trei dintre fiii săi au fost, de asemenea, principi ai Moldovei: Ștefăniță Vodă (a domnit din 1517 până în 1527), Alexandru Cornea (a domnit din 1540 până în 1541) și Alexandru Lăpușneanu.

Relațiile cu Polonia

În momentul în care a luat domnia, a și avut motive de luptă cu polonezii: cerând mâna Elisabetei, sora regelui Poloniei, căruia îi dăruise și două cetăți, și fiind refuzat de două ori, Bogdan pustiește Polonia. În cele din urmă se convine asupra căsătoriei cu unele promisiuni favorabile in ceea ce privește catolicismul în Moldova (1506). Curând după aceea, regele Poloniei moare, iar succesorul acestuia nu mai aprobă căsătoria, ceea ce provoacă o serie de devastări reciproce^[2], până la 4 octombrie 1509, când Bogdan al III-lea este învins pe Nistru, lângă Hotin și se face pace la 17 ianuarie 1510, iar Bogdan renunță la căsătorie în schimbul unor avantaje politico-economice. Tot în 1510, tătarii năvălesc in Moldova^[3], pradă cumplit țara și iau cu ei 74 de mii de robi. În noiembrie 1510, Bogdan al III-lea preîntâmpină o nouă năvălire tătărească. Marele pericol reprezentat de tătari devine devastator în 1511 când aceștia ocupă țara. Polonezii, de frică, îi trimit ajutor și Bogdan îi lovește pe năvălitori în mai 1512.

Relațiile cu Țara Românească

Câțiva ani mai înainte, în 1507, Bogdan s-a aflat pe punctul de a intra în conflict cu domnul Țării Românești, Radu cel Mare, cei doi împăcându-se în urma intervenției mitropolitului Țării Românești, Maxim, rudă cu cei doi, ce a invocat tocmai argumentul rudeniei și al folosirii unei limbi comune. În 1514, logofătul Tăutu este trimis la Poartă să închine de bunăvoie Moldova, în condiții cvasi-identice cu cele ale Munteniei: autonomie sub toate aspectele, recunoașterea suzeranității otomane și plata unui peșcheș anual. În acest fel, Bogdan scapă de pericolul tătăresc și de alți dușmani, care astfel, deveneau dușmanii Porții.

În 1513 Bogdan al III-lea s-a însurat cu prințesa Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rău din Muntenia, după ce mai înainte fusese însurat cu Doamna Stana și cu Nastasia. Bogdan al III-lea a bătut și monede.

A murit la 20 aprilie 1517 la Huși, fiind îngropat la Mănăstirea Putna.

Despre numele său

Datele privitoare la sluțenia lui Bogdan al III-lea provin de la cronicarii poloni, niciun document intern nu consemnează așa ceva.^[4]

Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa - de Orbu - datorită lui Grigore Ureche^[5] (abia în secolul al XVII-lea). Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan Vodă cel Orb și Grozav^[6] (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). El era orb la un ochi^[7], posibil în urma bătăliei de la Codrii Cosminului din 1497.^[8] Grigore Ureche s-a folosit de informații polone subiective (exagerarea defectului avut de voievodul român era folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan al III-lea).

Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale de pe frescele din bisericile Sfântul Ilie din Suceava și Sfântul Nicolae din Dorohoi, de la Mănăstirea Dobrovăț sau Mănăstirea Putna.

Note

Legături externe

• Poreclele lui Bogdan al III-lea

v • d • m Domnii Moldovei Anii 1340 – 1400 Dragoș I • Sas • Balc • Bogdan I • Petru I • Lațcu • Costea • Petru al II-lea • Roman I • Ștefan I Anii 1400 – 1500 Iuga Ologul • Alexandru cel Bun • Iliaș • Ștefan al II-lea • Petru al III-lea • Roman al II-lea  • Petru al III-lea (a treia oară) • Ciubăr Vodă • Alexăndrel (prima oară) • Bogdan al II-lea • Alexăndrel (a doua oară) • Petru Aron (a doua oară) • Alexăndrel (a treia oară) • Petru Aron (a treia oară) • Ștefan cel Mare Anii 1500 – 1600 Bogdan al III-lea • Ștefăniță • Petru Rareș (prima oară)  • Ștefan Lăcustă • Alexandru Cornea •  • Petru Rareș (a doua oară) • Iliaș Rareș • Ștefan Rareș • Ioan Joldea • Alexandru Lăpușneanu (prima oară) • Despot Vodă • Ștefan Tomșa • Alexandru Lăpușneanu (a doua oară) • Bogdan Lăpușneanu • Ioan Vodă cel Viteaz • Petru Șchiopul (prima oară) • Ioan Potcoavă • Petru Șchiopul (a doua oară) • Alexandru Potcoavă • Petru Șchiopul (a treia oară) • Iancu Sasul • Petru Șchiopul (a patra oară) • Aron Vodă (prima oară) • Petru Cazacul • Aron Vodă (a doua oară) • Ștefan Răzvan • Ieremia Movilă Anii 1600 – 1700 Mihai Viteazul • Simion Movilă • Mihail Movilă • Constantin Movilă • Ștefan Tomșa al II-lea •  • Alexandru Movilă • Radu Mihnea • Gaspar Graziani • Alexandru Iliaș • Miron Barnovschi-Movilă • Alexandru Coconul • Moise Movilă • Vasile Lupu • Gheorghe Ștefan • Gheorghe Ghica • Constantin Șerban • Ștefăniță Lupu • Eustatie Dabija • Gheorghe Duca (prima oară) • Iliaș Alexandru • Gheorghe Duca (a doua oară) • Ștefan Petriceicu (prima oară) • Dumitrașcu Cantacuzino • Antonie Ruset • Gheorghe Duca (a treia oară) • Ștefan Petriceicu (a doua oară) • Constantin Cantemir • Dimitrie Cantemir (prima oară)  • Constantin Duca • Antioh Cantemir Anii 1700 – 1800 Caimacam Ioan Buhuș • Mihai Racoviță • Nicolae Mavrocordat • Dimitrie Cantemir (a doua oară)  • Caimacam Lupu Costachi • Caimacam Ioan Mavrocordat • Grigore II Ghica • Constantin Mavrocordat • Ioan N. Mavrocordat • Iordache Stavrachi • Constantin Racoviță • Matei Ghica • Scarlat Ghica • Ioan Teodor Callimachi • Grigore Callimachi • Grigore III Ghica • Constantin Moruzi • Alexandru I Mavrocordat • Alexandru II Mavrocordat • Alexandru Vodă Ipsilanti • Manole Giani Ruset • Alexandru Moruzi • Mihai Suțu • Alexandru Callimachi Anii 1800 – 1860 Constantin Ipsilanti • Alexandru Suțu • Caimacam Iordache Cantacuzino • Scarlat Callimachi • Alexandru Hangerli • Caimacam Iordache Ruset-Roznovanu • Caimacam Veniamin Costache • Mihail Suțu • Caimacam Ștefan Vogoride • Ioniță Sandu Sturdza • Mihail Sturdza • Grigore Alexandru Ghica • Caimacam Teodor Balș • Caimacam Nicolae Vogoride • Caimacam Ștefan Catargiu/I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu • Alexandru Ioan Cuza Categorie • Portal