Eustatie Dabija

Eustatie Dabija
Date personale
Decedat11/21 septembrie 1665
Căsătorit cuDafina-Ecaterina
Apartenență nobiliară
Domn al Moldovei
Domnie19/29 septembrie 1661 – 11/21 septembrie 1665
PredecesorȘtefăniță Lupu
SuccesorGheorghe Duca
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eustatie Dabija (sau Eustratie, Istrate; n.  ? – d. ) a fost domn al Moldovei între 19/29 septembrie 1661 și 11/21 septembrie 1665.

Domnie

A fost un boier de țară din ținutul Putnei. În 1657 Dabija era vornic al Țării de Sus[1], ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban.

În 1663 a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei. Astfel, venind în ajutorul lui Mihail Apafi, omul turcilor, au început luptele împotriva lui Ioan Kemeni, susținut de Habsburgi. După un asediu de 43 zile al cetății Érsekújvár sau Neuhäusel (Nové Zámky, Slovacia), aceasta a fost cucerită la 24 septembrie 1663[2]. Trupele moldo-muntene s-au întors în țară abia în decembrie 1663 aducând cară încărcate cu haine și de multe lucruri.[3]

În 1664 cei doi domni au fost solicitați din nou de turci să plece cu Sari Husein Pașa pentru asedierea cetății Léva sau Lewenz (Levice, Slovacia). Deși erau mai numeroși decât Habsburgii, au suferit o înfrângere în 9/19 iulie 1664, în Bătălia de la Garam St. Benedek.[4]

Mormântul lui Eustatie Dabija la Mănăstirea Bârnova.

A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă, numiți „șalăi” de la șiling. A introdus ca dare și vădrăritul pe care îl plăteau podgorenii. A murit la 11/21 septembrie 1665 și este înmormântat la Bârnova. A avut ca soție pe Dafina-Ecaterina și o fiică, Anastasia. Dafina era fiica boierului Ionașco Jora și fusese anterior căsătorită cu Dumitru Buhuș Vistiernicul. A finalizat Mănăstirea Bârnova, începută de către domnitorul Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633).

Eustatie Dabija a stat pe tronul Moldovei timp de 4 ani, între 1661 și 1665. Domnitorul Dabija a fost iubit de moldoveni, datorită faptului că era cinstit și cu bun simț, însă îi plăcea mult și paharul.[5]

Note

  1. ^ Horia Dumitrescu, Eustratie Dabija Vodă (19/29 septembrie 1661-11/21 septembrie 1665), Cronica Vrancei XI, 2011, p. 52
  2. ^ Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, partea I, ediția a II-a, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1944, p. 136
  3. ^ Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ediția a II-a, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 33
  4. ^ Horia Dumitrescu, Eustratie Dabija Vodă (19/29 septembrie 1661-11/21 septembrie 1665), Cronica Vrancei XI, 2011, p. 59
  5. ^ Povestea celui mai mare bețiv domnitor al Moldovei, descris de cronicari: „El bea vin mai mult din oală, decât din pahar“, 2 decembrie 2015, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 17 mai 2016

Bibliografie


v  d  m
Domnii Moldovei
Anii
13401400
Dragoș I • Sas • Balc • Bogdan I • Petru I • Lațcu • Costea • Petru al II-lea • Roman I • Ștefan I

Stema Moldovei în secolul al XVII-lea
Anii
14001500
Iuga Ologul • Alexandru cel Bun • Iliaș • Ștefan al II-lea • Petru al III-lea • Roman al II-lea  • Petru al III-lea (a treia oară) • Ciubăr Vodă • Alexăndrel (prima oară) • Bogdan al II-lea • Alexăndrel (a doua oară) • Petru Aron (a doua oară) • Alexăndrel (a treia oară) • Petru Aron (a treia oară) • Ștefan cel Mare

Anii
15001600
Bogdan al III-lea • Ștefăniță • Petru Rareș (prima oară)  • Ștefan Lăcustă • Alexandru Cornea •
 • Petru Rareș (a doua oară) • Iliaș Rareș • Ștefan Rareș • Ioan Joldea • Alexandru Lăpușneanu (prima oară) • Despot Vodă • Ștefan Tomșa • Alexandru Lăpușneanu (a doua oară) • Bogdan Lăpușneanu • Ioan Vodă cel Viteaz • Petru Șchiopul (prima oară) • Ioan Potcoavă • Petru Șchiopul (a doua oară) • Alexandru Potcoavă • Petru Șchiopul (a treia oară) • Iancu Sasul • Petru Șchiopul (a patra oară) • Aron Vodă (prima oară) • Petru Cazacul • Aron Vodă (a doua oară) • Ștefan Răzvan • Ieremia Movilă

Anii
16001700
Anii
17001800
Anii
18001860
Categorie Categorie • Portal Portal