Entropie

În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: [1]

S A = A 0 A d Q r e v T {\displaystyle S_{A}=\int _{A_{0}}^{A}{\frac {dQ_{rev}}{T}}}

unde dQrev este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea A la care se referă entropia SA și starea de referință A0, iar T este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui Constantin Carathéodory.

Variația de entropie a unui sistem

Diferența de entropie între două stări A și B este:

S B S A = A B d Q r e v T {\displaystyle S_{B}-S_{A}=\int _{A}^{B}{\frac {dQ_{rev}}{T}}}

Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia.

În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel:

η = 1 | Q 0 | Q = 1 T 0 T {\displaystyle \eta =1-{\frac {|Q_{0}|}{Q}}=1-{\frac {T_{0}}{T}}}

de unde:

Q T | Q 0 | T 0 = 0. {\displaystyle {\frac {Q}{T}}-{\frac {|Q_{0}|}{T_{0}}}=0.}

Diagrame entropice

Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au entropia ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.

Vezi și

Note

  1. ^ Răduleț, R. și colab. Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.

Bibliografie

  • Stoian Petrescu, Valeria Petrescu, Principiile termodinamicii și mașinile termice - Mișcarea termică în univers și pe Pămînt, Editura Tehnică, București, 1981
  • Stoian Petrescu, Valeria Petrescu, Principiile termodinamicii - Evoluție, fundamentări, aplicații, Editura Tehnică, București, 1983
  • Radu Grigorovici, Mircea Oncescu, Mărimi și unități în fizică, vol II, Editura Tehnică, București, 1958
  • Zoltán Gábos, Oliviu Gherman, Termodinamică și fizică statistică, EDP, București, 1964, 1967
  • V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin, Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă)
  • Șerban Țițeica: Termodinamica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982.


v  d  m
Fizică statistică
Termodinamică
Calorimetrie • Capacitate termicăCăldură latentăCiclu termodinamicCiclul CarnotCiclul Clausius-RankineCoeficient de transformare adiabaticăConstanta universală a gazului idealEchilibru termodinamicEnergie internăEnergie liberăEntalpieEntalpie liberăEntropia radiației electromagnetice • Entropia termodinamică (după Carathéodory) • Entropie • Entropie termodinamicăEvaporare • Fază (termodinamică) • FierbereFormula lui PlanckFracție molarăGaz idealGaz perfectGaz realLegea Boyle-MariotteLegea Dulong-PetitLegea lui AvogadroLegea lui DaltonLegea lui HenryLegea lui RaoultLegile de deplasare ale lui Wien • Legile lui Kirchhoff (radiație) • Lema lui Carathéodory (termodinamică) • Mărimi molare de exces • Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) • Perpetuum mobilePotențial chimicPotențial termodinamicPresiune de vaporiPrincipiile termodinamiciiPrincipiul al doilea al termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory • Principiul al treilea al termodinamiciiPrincipiul întâi al termodinamiciiPrincipiul zero al termodinamiciiProces adiabaticPunct de fierberePunct de topireRadiație termicăRelația lui MayerRezonatorul lui PlanckSistem termodinamicTemperaturăTermochimieTermodinamicăTransformare LegendreTransformare termodinamicăTermodinamică chimică
Mecanică statistică
Teorie cinetică