Childeric I

Dinastia Merovingiană
Regi ai tuturor francilor
Regi ai Neustriei
Regi ai Austrasiei
Pharamond 410-426
Clodio 426-447
Merovech 447-458
Childeric I 458-481
Clovis I 481 - 511
  Childebert I 511-558
  Chlothar I 511-561
  Chlodomer 511-524
  Theuderic I 511-534
    Theudebert I 534-548
    Theudebald 548-555
Clotaire I 558-561
  Charibert I 561-567
  Chilperic I 561-584
    Clotaire al II-lea 584-629
  Guntram 561-592
    Childebert al II-lea 592-595
    Theuderic al II-lea 595-613
    Sigebert al II-lea 613
  Sigebert I 561-575
    Childebert al II-lea 575-595
    Theudebert al II-lea 595-612
    Theuderic al II-lea 612-613
    Sigebert al II-lea 613
Clotaire al II-lea 613-629
  Dagobert I 623-629
Dagobert I 629-639
  Charibert al II-lea 629-632
    Chilperic 632
  Clovis al II-lea 639-658
    Chlothar al III-lea 658-673
    Theuderic al III-lea 673
    Childeric al II-lea 673-675
    Theuderic al III-lea 675-691
  Sigebert al III-lea 634-656
     Childebert cel Adoptat      656-661
    Chlothar al III-lea 661-662
     Childeric al II-lea 662-675
     Clovis al III-lea 675-676
     Dagobert al II-lea 676-679
Theuderic al III-lea 679-691
Clovis al IV-lea 691-695
Childebert al IV-lea 695-711
Dagobert al III-lea 711-715
Chilperic al II-lea 715-720
  Clotaire al IV-lea 717-720
Theuderic IV 721-737
Childeric al III-lea 743-751

Childeric I (c. 437- c. 482) a fost regele merovingian al francilor salieni din 457 până la moartea sa.

Domnia

I-a succedat tatălui său Merovech (Latinizat Meroveus sau Merovius) ca rege, în 457 sau 458. Împreună cu războinicii săi franci, și-a stabilit capitala la Tournai, pe pământurile primite în calitate de foederatus al romanilor, și, pentru un timp, a păstrat pacea cu aliații săi.

În jurul anului 463, în Orléans, împreună cu generalul roman Aegidius, care își avea baza la Soissons, i-a înfrânt pe vizigoți, care doreau să își extindă teritoriul pe malurile râului Loara. După moartea lui Aegidius, el l-a ajutat în primul rând pe Comes ("contele") Paul de Angers, împreună cu armată mixtă de galo-romani și franci, învingându-i pe goți și luând pradă de război. Odoacru a ajuns la Angers dar Childeric a sosti în ziua următoare, și o bătălia a avut loc. Contele Paul a fost ucis, iar Childeric a ocupat orașul. Childeric, după cucerirea orașului Angers, a urmat o bandă de războinici saxoni către insulele de la vărsarea Loarei în Oceanul Atlantic și i-a masacrat acolo. Schimbând alianțele, i s-a alăturat lui Odoacru, după cum susține Gregor de Tours, pentru a opri o armată de alemani care voiau să invadeze Italia.

A murit în 481 și a fost îngropat la Tournai, lăsând în urmă un fiu Clovis, care a devenit apoi rege al francilor.


v  d  m
Monarhi ai Franței
Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice
Control de autoritate