Robert I al Franței

Date personale
Robert I
Rege al Franciei de Vest

Născut	15 august 866(866-08-15) Angers, Franța
Decedat	15 iunie 923 d.Hr. (56 de ani) Soissons, Franța
Părinți	Robert cel Puternic Adelaide de Tours
Frați și surori	Odo[] Conrad II, Duke of Transjurane Burgundy[][[Conrad II, Duke of Transjurane Burgundy (French noble)\|]]
Căsătorit cu	Aelis Béatrice de Vermandois
Copii	Emma a Franței Hildebranda a Franței Hugh cel Mare Richilda a Franței
Ocupație	politician
Limbi vorbite	Franceza veche^[2]
Apartenență nobiliară
Titluri	rege al francilor (922 d.Hr.–923 d.Hr.)^[1]
Familie nobiliară	Robertieni[*]
Rege al francilor
Domnie	29 iunie 922 – 15 iunie 923
Încoronare	29 iunie 922, Rheims
Predecesor	Carol III
Succesor	Raoul I
Modifică date / text

Robert I (866–923), rege al Franciei de Vest (922–923). Înainte de a-i succeda fratelui său Odo ca rege a fost conte de Poitiers, marchiz de Neustria și Orléans și conte de Paris.

Biografie

Robert s-a născut postum în 866 ca fiul cel mic al lui Robert cel Puternic și fratele lui Odo, care va deveni rege al Franciei de Vest în 888.^[3] Francia de Vest a evoluat în timp în Franța;^[4] sub Odo, capitala s-a fixat la Paris. Familia lui este cunoscută drept Robertieni.

Nu a pretins coroana Franciei de Vest decât după moartea fratelui său în 898; recunoscând supremația regelui carolingian, Carol al III-lea, el a fost confirmat în funcție, după care a continuat să apere nordul Franciei de atacurile nordicilor.

Pacea dintre rege și puternicul său vasal nu a fost grav perturbată până în anul 921. Domnia lui Carol și în special părtinirea lui pentru Hagano^[5] a stârnit unele iritații; susținut de mai mulți clerici și de unii dintre cei mai importanți nobili franci, Robert a preluat controlul armatei, l-a condus pe Carol în Lorena și s-a auto-încoronat rege al Francilor (rex Francorum) la Rheims la 29 iunie 922. După ce a strâns o armată, Carol a pornit împotriva uzurpatorului și, la 15 iunie 923, într-o luptă sângeroasă în apropiere de Soissons, Robert a fost ucis, în conformitate cu o tradiție, în luptă singură cu rivalul său. Cu toate acestea, armata sa a câștigat bătălia și Carol a fost capturat.

Familie

Robert s-a căsătorit de două ori. Cu prima soție, Aelis, a avut două fiice. Fiecare din ele s-a căsătorit cu vasali puternici ai tatălui lor: Emma a Franței (894–935) cu Raoul, Duce de Burgundia iar Hildebranda (895–931) cu Herbert al II-lea de Vermandois. Cu a doua soție, Béatrice de Vermandois, fiica lui Herbert I de Vermandois, a avut un singur fiu, Hugh cel Mare, care a devenit dux Francorum și tatăl regelui Hugh Capet. Se poate să fi avut și alte fiice.

Note

^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|]], p. 39 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ IdRef, accesat în 11 mai 2020
^ Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Marburg, Germany: Verlag von J. A. Stargardt, 1984), Tafel 10
^ Colin Jones, The Cambridge Illustrated History of France (Cambridge: Cambridge University Press, 2005), p. 74
^ Favorit al regelui Carol al III-lea

v • d • m Monarhi ai Franței

Merovingieni (428–751)	Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)

Carolingieni (751–888, 898–922, 936–987)	Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)

Robertieni (888–898, 922–923)	Odo (888–898) • Robert I (922–923)

Bosonides (923–936)	Raoul (923–936)

Casa de Capet (987–1328)	Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)

Casa de Valois (1328–1498)	Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)

Casa de Valois-Orléans (1498–1515)	Ludovic XII (1498–1515)

Casa de Valois-Angoulême (1515–1589)	Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)

Casa de Bourbon (1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)	Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)

Casa de Bonaparte Primul Imperiu (1804–1814, 1815)	Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)

Casa de Orléans Monarhia din Iulie (1830–1848)	Ludovic-Filip (1830–1848)

Casa de Bonaparte Al Doilea Imperiu (1852–1870)	Napoleon al III-lea (1852–1870)

Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice