Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna
Complexul mănăstirii Putna
Informații generale
Confesiune	ortodoxă
Hram	Adormirea Maicii Domnului
Tip	călugări
Țara	România
Localitate	Putna, județul Suceava
Date despre construcție
Stil arhitectonic	arhitectură gotică
Ctitor	Ștefan cel Mare
Istoric
Data începerii	1466
Sfințire	1469
Localizare
Monument istoric
Clasificare
Cod LMI	SV-II-a-A-05595
Prezență online	site web oficial
Prezență online
http://www.putna.ro
Modifică date / text

Mănăstirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este un lăcaș monahal creștin ortodox, important centru cultural, religios și artistic. În anul 2021 autoritățile din județul Suceava au început marcarea traseului Via Mariae până la Mănăstirea Putna.^[1]

Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. În scriptoria de la Putna au fost copiate manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Istoric

Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”.^[2] Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.

Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Vasile Lupu în 1653, continuate de Gheorghe Ștefan (1653-1658) și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija, în 1662.^[3] Ion Neculce descrie acest eveniment negru din istoria mănăstirii, pricinuit de întunecatul Timuș: „Vasilie-vodă, aproape de mazilie, a greșit lui Dumnedzeu, că i s-au întunecat mintea spre lăcomie, de au stricat mănăstirea Putna, gândind că va găsi bani, și n-au găsit. Și s-au apucat să o facă de nou iarăși precum au fost, și nu i-au agiutat Dumnedzeu să o facă. Că au zidit-o numai din temelie din pământ pănă la ferestri, și i-au luat Dumnedzeu domnia. Că s-au sculat Gheorghie Ștefan logofătul cu oaste asupra lui și l-au scos din domnie. Iar plumbul cu careli au fost acoperită mănăstirea Putna l-au luat cazacii lui Timuș, a ginerelui Vasiliei-vodă, de l-au dus la cetate la Suceava, de au făcut glonțuri de pușcă, să apere cetatea Sucevii despre Gheorghie Ștefan-vodă. Ce știu că au apărat-o bine, că s-au osindit și Timuș pentru prada și jacurile ce au făcut pe la sfintele mănăstiri. Și s-au pus și el capul pe glonțu, precum scrie letopisățul. Și pre urmă au gătit mănăstirea Putna Gheorghie Ștefan-vodă, după ce au luat domnia, de este zidită precum să vede acum” (Ion Neculce, O samă de cuvinte, cap. XXVII). Mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975.

În anul 1871, cu ocazia „sărbătorilor de la Putna” (pe atunci în Ducatul Bucovinei), fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” de către Mihai Eminescu.^[4][5]

Arhitectura

Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți participanți la „Serbarea de la Putna” din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este situat și „Turnul clopotniței”, construit în anul 1882.

Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, a fost construit de mitropolitul Iacov Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril Moroșan, stareț fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.

Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de către patriarhul Teoctist Arăpașu în timpul arhipăstoririi sale ca mitropolit al Moldovei.

Singura clădire rămasă din vremea Sfântului Voievod Ștefan este Turnul Tezaurului a cărui construcție a fost terminată în anul 1481. În el au fost adăpostite, în vremi de tulburare, odoarele acestui sfânt lăcaș.

Biserica originală a suferit mari modificări în perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile arhitectonice inițiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcătuită din cinci încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. Se regăsesc astfel reunite elemente de arhitectură bizantine, gotice și renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele două uși laterale ale pridvorului, încadrate cu portaluri de piatră. Ușa masivă prin care se trece din pridvor în pronaos are la partea superioară o pisanie care amintește de lucrările de reconstrucție ce au avut loc în timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnița) trecerea către naos se face printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele desparțitor specific liniei arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce se regăsește și în ornamentația interioară.

Monument istoric

Mănăstirea Putna este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare cod LMI SV-II-a-A-05595. ^[6]

Imagini

• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Ștefan scris pe muntele din apropiere
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Statuia lui Mihai Eminescu
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Intrare Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna, văzută de sus
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna văzută de la intrare
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Mănăstirea Putna
• 
  Placi comemorative
• 
  Clopote
• 
  Clopote
• 
  Clopotul Buga 1484
• 
  Clopotul Balgovistnicul 1490
• 
  Clopotul Userul 1530
• 
  Clopotul Userul 1530
• 
  Statuia lui MIhai Eminescu
• 
  Placi comemorative
• 
  Intrare biserică
• 
  Zid - Mănăstirea Putna
• 
  Mânăstirea Putna
• 
  Mânăstirea Putna - interior
• 
  Pictura murala pronaos (bolta) - biserica Mânăstirii Putna
• 
  Pictură murală gropniță - biserica Mânăstirii Putna
• 
  Pictura murală a turlei - biserica Mânăstirii Putna
• 
  Mormântul lui Ștefan cel Mare și al Mariei Voichița (a treia sa soție)
• 
  Mormântul Mariei de Mangop - a doua soție a lui Ștefan cel Mare - și a fiilor lor: Bogdan și Petru
• 
  Detaliu pictură (pridvor)
• 
  Detaliu pictură interioară
• 
  Turnul-clopotniță
• 
  Turnul porții
• 
  Casa domnească
• 
  Clopotele Mănăstirii Putna
• 
  Mănăstirea Putna

Note

Lectură suplimentară

• Cercetări arheologice la Mănăstirea Putna, Volume 1, Sfânta Mănăstire Putna, 2007
• O. Trafali - Le trésor byzantin et roumain du Monastère de Poutna. Texte, Librairie orientaliste Paul Geuthner, Paris, 1925

Vezi și

• Biserica de lemn din Putna
• Putna, Suceava
• Buzduganul cu trei peceți (film din 1977)

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Putna

• Putna
• Film documentar (Trinitas TV)
• Mănăstirea Putna - Prezentare, galerie foto, căi de acces Arhivat în 9 mai 2013, la Wayback Machine.
• Tur virtual 360^o Manastirea Putna - format din două panorame virtuale
• Mănăstirea Putna Arhivat în 25 ianuarie 2013, la Wayback Machine.
• Mănăstirea Putna pe DescoperaRomania.eu Arhivat în 28 octombrie 2012, la Wayback Machine.
• Mănăstirea Putna
• Mănăstirea Putna - Adormirea Maicii Domnului Arhivat în 23 noiembrie 2008, la Wayback Machine.
• Mănăstirea Putna - ghid turistic
• Manastirea Putna, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
• Panteon creștin - Putna Arhivat în 10 iulie 2012, la Wayback Machine., 7 iulie 2004, Revista Magazin
• "In fata mortii am strigat-o pe Maica Domnului!", 29 martie 2004, Jurnalul Național
• Sfinții de la Putna, 17 iulie 2006, Costin Anghel, Jurnalul Național
• Frescele lui Stefan sau comorile Sucevei, 13 iulie 2004, Florina Zăinescu, Jurnalul Național
• Ce se păstrează la Putna din vremea lui Ștefan?^{[nefuncțională]}, 27 noiembrie 2011, Daniela Cârlea Șontică, Ziarul Lumina
• Pelerin spre casa de veci a Sfântului Ștefan cel Mare Arhivat în 8 mai 2015, la Wayback Machine., 30 iunie 2007, Arhim. Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
• Mănăstirea Putna în perioada interbelică^{[nefuncțională]}, 11 aprilie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
• Mormintele voievodale de la Putna, 9 octombrie 2007, Epifanie Norocel, CrestinOrtodox.ro
• Cum a fost salvata Manastirea Putna in 1940, Florian Bichir, Lumea credinței - anul III, nr. 4(21)
• La Putna sfanta si voievodala Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 6 iunie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă

Imagini

• Galerie Foto - Mănăstirea Putna

Video

• Prezentare Mănăstirea Putna - Documentar video