Theodor Rosetti

Theodor Rosetti
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, Moldova[1] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Frați și suroriElena Cuza Modificați la Wikidata
Cetățenie Principatul Moldovei
 Principatele Unite
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
scriitor
cadru didactic universitar[*]
jurnalist
judecător
diplomat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
PredecesorIon Brătianu
SuccesorLascăr Catargiu
Partid politicPartidul Conservator
Membru de onoare al Academiei Române
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Theodor Rosetti (n. , Iași, Moldova – d. , București, România) a fost un publicist și om politic român, cel de-al șaisprezecelea prim-ministru al României în perioada 1888-1889 și membru de onoare al Academiei Române (1891), Societății Junimea (1863). Theodor Rosetti a fost Ministru de Finanțe în 1912 și Președinte al Senatului Român în 1913, în guvernul Titu Maiorescu.[2]

Biografie

Descendent al unei vechi familii boierești, primește o educație germană în cadrul lecțiilor desfășurate în sânul familiei. A început liceul la Lvov și l-a terminat la Viena, a studiat economia politică și finanțele la Viena și Paris. Și-a luat licența în drept la Paris, iar în 1860 este numit judecător la tribunalul din Iași, numărându-se printre întemeietorii societății Junimea[3]. În anul 1863, împreună cu Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Vasile Pogor și Iacob Negruzzi, pune bazele societății culturale „Junimea” și ale revistei sale „Convorbiri literare”, pe care o conduce timp de 28 de ani (1867 - 1895). Revista își propunea discutarea unor probleme lingvistice, organizarea unor cenacluri prin care să răspândească idei, cunoștințe de literatură, istorie, economie, politică și să promoveze noi valori din cultura românească.

Theodor Rosetti a studiat finanțele și științele politice la Lviv și la Viena, precum și dreptul la Paris. După absolvire, a devenit judecător la Iași, 1864 prefect de Vaslui și profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Theodor Rosetti, declarându-se un admirator al Italiei, a fost un propagandist sincer al filoitalienismului.[4] Ca membru al Partidului Conservator a fost de mai multe ori președintele Consiliului de Miniștri și ministru. A deținut funcția de guvernator al Băncii Naționale a României în perioada 19 noiembrie 1890 - 21 noiembrie 1895. În calitate de guvernator a coordonat desfășurarea și finalizarea negocierilor dintre B.N.R. și statul român cu privire la schimbarea sistemului monetar, întocmirea Regulamentului Casei de Pensiuni și Ajutoare a Funcționarilor B.N.R., înființarea Băncii Agricole cu sprijinul Băncii Naționale.[5]

În primăvara anului 1866 este ales deputat de Dorohoi și face parte din Adunarea Constituantă. Între anii 1866-1868, funcționează ca președinte al consiliului județean Vaslui. Agent diplomatic al României la Berlin, ministru al Lucrărilor Publice; la 31 martie 1876, este numit membru al Curții de Casație, iar în 1884, președinte. Face parte din comitetul de redacție al ziarului ,,Timpul”, președinte al Consiliului de miniștri al României în perioada 1888-1889, guvernator al Băncii Naționale (1891- 1895); director al Băncii Agricole; ministru de Finanțe, membru al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga. Este cunoscut pentru lucrările: Despre direcțiunea progresului nostru, 1874; Mișcarea socială la noi, 1885. Invitat de Regele Carol I să participe la Consiliul de coroană din 3 august 1914 în calitate de fost conducător al guvernului României, Theodor Rosetti, unul dintre cei doi decani de vârstă ai Consiliului, alături de P. P. Carp (avea șaptezeci și șapte de ani în 1914), se pronunță pentru neutralitate: ,,Să stăm deci liniștiți la o parte, să ne vedem de nevoile și de necazurile noastre și să ne căznim să păstrăm ceea ce cu atâta trudă am agonisit”. [...] decât să ne avântăm într-un război contra simțământului public, mai bine să rămânem neutri”.

Theodor Rosetti a decedat la 17 iulie 1923 în București, la vârsta de 86 de ani.

Note

  1. ^ Alocuţiune în deschiderea simpozionului „Banca Naţională a României în istoria modernă a României”Mugur Isărescu, guvernatorul BNR 
  2. ^ Indexul guvernelor României de la 1862 până în prezent | flamura verde
  3. ^ „Junimea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ R. Scagno. Veneti in Romania. Longo Editore, Ravenne, 2008 (p. 36)
  5. ^ https://www.bnr.ro/Alocutiune-in-deschiderea-simpozionului-%E2%80%9EBanca-Nationala-a-Romaniei-in-istoria-moderna-a-Romaniei%E2%80%9D-5552-Mobile.aspx

Bibliografie suplimentară

  • Nicolescu, Nicolae C. (), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 282–284 

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Theodor Rosetti
Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Theodor Rosetti
  • Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – R
  • Indexul guvernelor României de la 1862 până în prezent


Predecesor:
Ion Brătianu
Prim-ministrul României
13 aprilie 188811 aprilie 1889
Succesor:
Lascăr Catargiu


  • v
  • d
  • m
Corpul Ponderator
1864 - 1866
Senat
1866 - 1940
Senat
din 1990
^* interimar
v  d  m
Prim-miniștrii României
Lista prim-miniștrilor României
Principatele Unite Române
20 de prim-miniștri
de la 001 la 020 — (1862–1881)
B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar  · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 002  · I. Ghica - 005 · L. Catargiu - 006 · I. Ghica - 005  · C. A. Kretzulescu - 007  · Ș. Golescu - 008 · N. Golescu - 009 · D. Ghica - 010 · A. G. Golescu - 011 · Epureanu - 012 · I. Ghica -005  · L. Catargiu -006  · Florescu - 013 · Epureanu - 012 · I. C. Brătianu - 014 ·
Drapelul prim-ministrului României
Regatul României
55 de prim-miniștri
de la 021 la 075 — (1881–1947)
I. C. Brătianu - 014 · D. Brătianu - 015 · I. C. Brătianu - 014 · Rosetti - 016 · L. Catargiu - 006 · Manu - 017 · Florescu - 013 · L. Catargiu - 006 · Sturdza - 018 · Aurelian - 019 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Carp - 021 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Sturdza - 018 · I. I. C. Brătianu - 022 · Carp - 021 · Maiorescu - 023 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024  · Marghiloman - 025 · Coandă - 026 · I. I. C. Brătianu - 022 · Văitoianu - 027 · Vaida-Voevod - 028 · Averescu - 024 · Ionescu - 029 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024 · Știrbey - 030 · I. I. C. Brătianu - 022 · V. Brătianu - 031 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Iorga - 034 · Vaida-Voevod - 028 · Maniu - 032 · Vaida-Voevod - 028 · Duca - 035 · Angelescu - interimar · Tătărescu - 036 · Goga - 037 · Cristea - 038 · Călinescu - 039 · Argeșanu - 040 · Argetoianu - 041 · Tătărescu - 036 · Gigurtu - 042 · Antonescu - 043 · Sănătescu - 044 · Rădescu - 045 · Groza - 046 ·
România comunistă
7 prim-miniștri
de la 076 la 082 — (1947–1989)
Groza - 046 · Gheorghiu-Dej - 047 · Stoica - 048 · Maurer - 049 · Mănescu - 050 · Verdeț - 051 · Dăscălescu - 052 ·
România după 1989–prezent
27 de prim-miniștri
de la 083 la 110 — (1989–prezent)
Roman - 053 · Stolojan - 054 · Văcăroiu - 055 · Ciorbea - 056 · Dejeu - interimar · Vasile - 057 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 058 · Năstase - 059 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 060 · Boc - 061 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 062 · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 064 · Grindeanu - 065 · Tudose - 066 · Fifor - interimar · Dăncilă - 067 · Orban - 068 · Ciucă - interimar · Cîțu - 069 · Ciucă - 070 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 071 ·
Italicele indică prim-miniștrii interimari.
v  d  m
Miniștri de interne ai României
Principatele Unite Române
Regatul României
Chițu • Mihai • Nacu • T. Rosetti • Știrbei • Manu • Fleva • Sturdza • Lascăr • Pherekyde • Cantacuzino • Olănescu • Aurelian • Pallade • Haret • I. I. C. Brătianu • Marghiloman • C. Arion • T. Ionescu • Morțun • Constantinescu • Sărățeanu • Văitoianu • Mârzescu • Averescu • Vlad • Lupu • Argetoianu • Cămărășescu • Goga • Știrbey • Duca • Vaida-Voevod • Popovici • Mihalache • Iorga • Mironescu • Inculeț • Iuca • Tătărescu • Franasovici • Călinescu • Marinescu • Ottescu • Ghelmegeanu • David Popescu • Petrovicescu • Dumitru Popescu • Aldea • Penescu • Sănătescu • Rădescu • Georgescu
Republica Populară Română
Republica Socialistă România
Onescu • Stănescu • Bobu • Coman • Homoștean • Postelnicu
România
Chițac • Ursu • Babiuc • Dănescu • Tărăcilă • Dejeu • C. Ionescu • Rus • Săniuță • Blaga • David • Oprea • Dragnea • Nica • Blaga • Igaș • Berca • Rus • Dușa • Stroe • Oprea • Tobă • Tudorache • Dan • Moga • Vela • Bode  • Predoiu
v  d  m
Membri ai Junimii
Figuri majore
Junimiști minori
Iancu Alecsandri  · Gheorghe Bejan  · Nicolae Beldiceanu  · Alexandru Al. Beldiman  · Samson Bodnărescu  · Vasile Bossie (Bossy)  · Abgar Buiucliu  · Grigore Mithridate Buiucliu  · Ioan Buiucliu  · Theodor Buiucliu  · Nicu Burghele  · Vasile Burlă  · Gheorghe Capșa  · Scarlat Capșa  · Victor Castano  · Mihail Christodulo  · Teodor Christodulo  · Telemac Ciupercescu  · Constantin Constantiniu  · Mihail D. Cornea (Korné)  · Mihail Cristodulo Cerchez  · V. Cuciureanu  · Matilda Cugler-Poni  · Ion Dospinescu  · Al. Farra  · Pop Florentin  · Nicolae Gabrielescu  · Mihail Gheorghiu  · Xenofon Gheorghiu  · Ioan Ianov  · Constantin Leonardescu  · Constantin Lepădatu  · Nicolae Mandrea  · Emil Max  · Neculai Mihalcea  · Gheorghe Negruzzi  · Leon Negruzzi  · Ștefan Nei  · Ioan S. Nenițescu  · Teodor Nica  · Pavel Paicu  · Gheorghe Panu  · Aristide Peride  · Dimitrie Petrino  · Miron Pompiliu  · Gheorghe Racoviță  · Gheorghe Roiu  · Dumitru Rosetti-Tescanu  · Gheorghe Scheletti  · Alexandru Grigore Suțu  · Valerian Ursian  · Ștefan Văleanu  · Nicolae Volenti  · G. Zaharia
Societatea Junimea
v  d  m
Guvernatorii BNR
Control de autoritate