Arthur Văitoianu
| Arthur Văitoianu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 14 aprilie 1864 Ismail, Principatele Unite Române  |
| Decedat | 17 iunie 1956, (92 de ani) București, România |
| Înmormântat | Mausoleul de la Mărăști |
| Părinți | Weithoffer Văitoianu și ? |
| Căsătorit cu | Olga Văitoianu, născută Cernei |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician militar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Comandantul Corpului II Armată | |
| În funcție | |
| 1916 - 1918 | |
| Monarh | Ferdinand I |
| Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
| Predecesor | Dumitru Cotescu |
| Succesor | Gheorghe Văleanu |
| Prim-ministrul României | |
| În funcție | |
| 1 octombrie 1919 - 9 decembrie 1919 | |
| Monarh | Ferdinand I |
| Predecesor | Ion I.C. Brătianu |
| Succesor | Alexandru Vaida-Voievod |
| Ministrul Apărării Naționale | |
| În funcție | |
| 29 noiembrie 1918 - 26 septembrie 1919 | |
| Monarh | Ferdinand I |
| Prim-ministru | Ion I.C. Brătianu |
| Predecesor | Eremia Grigorescu |
| Succesor | Ioan Rășcanu |
| Studii | Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1882 - 1884) Școala Specială de Artilerie și Geniu, din București) Școala Superioară de Război |
| Activitate | |
| Gradul | Sublocotenent (1884) Locotenent (1887) Căpitan (1891) Maior (1897) Locotenent-colonel (1904) Colonel (1908) General de brigadă (1915) General de divizie (1917) General de corp de armată (1918)[1]:p. 431 |
| A comandat | - comandant al Regimentului 10 Infanterie - comandant al Brigăzii 11 Infanterie - comandant al Diviziei 10 Infanterie (1916-1918) |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916 - 1918) Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918 - 1920) |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Medalia „Avântul Țării” () Ordinul Coroana României () Ordinul Mihai Viteazul () |
Modifică date / text  | |
Arthur Văitoianu (n. , Ismail, Principatele Unite Române – d. , București, România) a fost general de armată, om politic român. A fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
După război a intrat în politică, fiind desemnat cel de-al 27-lea prim-ministru al României în anul 1919 (12 septembrie - 4 decembrie), în cursul mandatului său având loc primele alegeri din România Mare. A mai ocupat diverse poziții ministeriale în guvernele Partidului Național Liberal. În timpul regimului autoritar instituit de regele Carol al II-lea a fost numit consilier regal.
Biografie
Arthur Văitoianu s-a născut în Ismail (Basarabia), ca fiu al lui Teodor[2] Weithoffer Văitoianu,[3] de origine germană, și al Mariei Missir, de origine română.
Între 1872 și 1882 a urmat școala elementară și liceul la Bârlad. A absolvit în 1884[4] Școala Militară din Adjud, cu grad de sublocotenent iar în 1886 Școala Specială de Artilerie și Geniu din București.
S-a căsătorit în anul 1890 cu Olga, născută Ciornei, cu care a avut patru fete, Silvia, Alisa, Olga și Maria și un băiat, Teodor.[5]
A murit în anul 1956 și a fost înmormântat în Mausoleul de la Mărăști, alături de mareșalul Alexandru Averescu și generalii Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.
Cariera militară
Primește gradele de sublocotenent - 01.07.1884, locotenent - 01.01.1887, căpitan - 10.05.1891, maior - 08.04.1897, locotenent-colonel - 10.05.1904, colonel - 28.11.1908, când a primit comanda Regimentului 10 Putna, 1913 primește comanda Brigăzii 11 Infanterie, general de brigadă - 01.04.1915. Pe timpul războiului a îndeplinit funcții de comandant de divizie, corp de armată și armată în campaniile anilor 1916, 1917, și 1918, remarcându-se prin modul cum a condus acțiunile Comandantul Corpului II Armată, pe timpul Bătăliei de la Mărăști.[6]
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Corpul II Armată în Bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917.
- „Pentru destoinicia cu care a condus operațiile Corpului său de Armată în luna iulie 1917.”
- Înalt Decret no. 715 din 18 iulie 1917[7]:p. 89
Carieră politică
Demisionează din armată, în anul 1919 și intră în politică. Devine membru al Partidului Național Liberal. Între 27 septembrie 1919 - 28 noiembrie 1919 este președintele Consiliului de Miniștri. În timpul mandatului său au loc primele alegeri universale, din România Mare. În anul 1940 se încheie cariera sa politică.
La 83 de ani este arestat de autoritățile comuniste și întemnițat timp de șapte ani în Sighet. Este eliberat la 91 de ani. Un an mai târziu, în anul 1956 va muri. Este îngropat la Cimitirul Bellu, de unde osemintele au fost transferate, mai târziu, în Mausoleul de la Mărășești.[8]
Decorații
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1910)
Medalia „Avântul Țării”, (1914)[1]:p. 436
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 30 februarie 1917[7]:p. 52- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer
- Ordinul Regina Maria 1917
Note
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Vaitoianu-Arthur.-1878-1948.-Inv.-1452.pdf
- ^ Eduard Lambrino, Nicolae N. Săveanu, p. 144. Vrancea: Editura „Salonul Literar”, 2020, ISBN: 978-606-8580-78-4
- ^ Arthur Văitoianu (1864 – 1956) – Drumuri în memorie. Mausoleele (în engleză)
- ^ Filofteia Rînziș, Arhive personale și familiale, p. 163, Arhivele Naționale ale României, 2001
- ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
- ^ http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Vaitoianu-Arthur.-1878-1948.-Inv.-1452.pdf
Bibliografie
- Dabija Gheorghe A. (general), Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. I-IV, București, Editura I. Hertz, f.a.
- Birnberg, I., Apărarea Generalului Văitoianu: pledoarie în procesul paspoartelor, , Editura Atelierele "Adeverul" S.A., București, 1928.
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
- Iorga, Nicolae, Memorii, vol. II, Editura „Naționala”, S.Ciornei, București, f.a.
- Neagoe, Stelian, Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, ISBN 973-99321-7-7
- Nicolescu, Nicolae C., Șefii de stat și de guvern ai României (1859 - 2003), Editura Meronia, București, 2003, pp. 243-245, ISBN 973-8200-49-0
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934.
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996.
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989.
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987.
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979.
Vezi și
- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României
- Bătălia de la Mărăști
- Bătălia de pe Valea Prahovei
| Predecesor: general Eremia Grigorescu | Ministrul Apărării Naționale 29 noiembrie 1918 – 26 septembrie 1919 | Succesor: general Ioan Rășcanu |
| Predecesor: Ion I. C. Brătianu | Prim-ministrul României 1 octombrie – 9 decembrie 1919 | Succesor: Alexandru Vaida-Voievod |
| |||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||
Portal România în Primul Război Mondial
Portal Acțiunile militare postbelice (1918-1920)
Portal Primul Război Mondial
Portal Istorie
| Control de autoritate |
|  |
|---|
