Nicolae Kretzulescu
| Nicolae Kretzulescu | |||
 Prim-ministrul României (1881). | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 1 martie 1812 București, Țara Românească | ||
| Decedat | 26 iunie 1900, (88 de ani) Leordeni, România | ||
| Părinți | Alexandru Crețulescu[*][[Alexandru Crețulescu (4 Feb 1779 Bucuresti, Valachia - 1847)|]][3] Ana Anica Campineanu de Cantimir[*][[Ana Anica Campineanu de Cantimir (1789 - 1789)|]][3]  | ||
| Frați și surori | Constantin și Scarlat | ||
| Copii | Ana Crețulescu-Lahovary[*] | ||
| Cetățenie |  Principatele Unite | ||
| Ocupație | politician, medic, diplomat | ||
| Limbi vorbite | limba franceză[4] limba română | ||
| Prim-ministru al Principatelor Unite | |||
| Deținător actual | |||
| Funcție asumată 24 iunie 1862 - 11 octombrie 1863 14 iunie 1865 - 11 februarie 1866 | |||
| Precedat de | Apostol Arsache - interimar (Barbu Catargiu fusese asasinat pe 8 iunie 1862) (1862) Mihail Kogălniceanu (1865) Ion Ghica (1867) | ||
| Succedat de | Mihail Kogălniceanu (1863) Lascăr Catargiu (1866) Ștefan Golescu (1867) | ||
| Partid politic | Partidul Național Liberal | ||
| Alma mater | Facultatea de Medicină de la Universitatea din Nantes | ||
| Profesie | medic | ||
| 1. Părinți: Alexandru Crețulescu, Ana Câmpineanu 2. A. D. Xenopol afirmă că Nicolae Krețulescu a fost primul doctor în medicină de naționalitate română, din Muntenia[1][2] | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Nicolae A. Kretzulescu (n. 1 martie 1812, București – d. 26 iunie 1900, Leordeni, Argeș) a fost un medic, diplomat și politician liberal român, membru fondator al Academiei Române, care a fost cel de-al doilea prim-ministru ( funcția pe care a deținut-o de trei ori) al României (între 1862-1863 și 1865-1866).
Viața și activitatea
Nicolae Kretzulescu era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.[5] Era fratele lui Constantin Kretzulescu și nepot marelui logofăt Alexandru Kretzulescu.
A studiat medicina la Paris între anii 1834-1839. Despre călătoria la Paris și anii de viață studențească acolo va scrie mai târziu o carte, mărturie importantă despre situația primilor studenți români la Paris.
La Revoluția de la 1848 a fost - împreună cu frații săi mai mari Constantin și Scarlat - un susținător moderat al ideilor noi ale guvernului revoluționar, din care nu a făcut parte.
În iunie 1862, a devenit președinte al consiliului de miniștri (prim-ministru) și ministru de interne în guvernul format după asasinarea lui Barbu Catargiu. Din această poziție a evitat discutarea problemei agrare, ocupându-se de alte probleme printre care unificarea sistemului sanitar, crearea Direcției Generale a Arhivelor Publice, și crearea unui Consiliu al Instrucțiunii Publice. Susține demersurile pentru naționalizarea mănăstirilor închinate și începe pregătirile pentru adoptarea Legii secularizării averilor mănăstirești.
După remanierea din octombrie 1863 este ministru al instrucției publice în noul guvern.
A fost membru fondator al Academiei Române (Societatea Academică Română).
Scrieri
- Questions sur diverses branches des sciences médicales (semnată Cretzoulesko, N.-A.), Paris, 21 iunie 1839 - lucrarea de doctorat în medicină
- Manual de anatomie descriptivă (1843)
- Călătoria mea la Paris
Note
- ^ http://www.studii.crifst.ro/doc/2012/2012_5.pdf
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Genealogics
- ^ IdRef, accesat în
- ^ Berindei, Dan (), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, În Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285 Mentenanță CS1: Nume multiple: lista editorilor (link)
Bibliografie
- A. D. Xenopol, Nicolae Kretzulescu, Viața și faptele lui, 1812-1900, Atelierele grafice Socec & Co., București, 1915;
- Gabriel Barbu, Nicolae Kretzulescu, București, Editura Științifică, 1964.
- Bibliografie suplimentară
- Nicolescu, Nicolae C. (), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 217–220
Vezi și
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – K
- Medicii si Unirea
- CTITORI AI ROMÂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române[nefuncțională], 22 ianuarie 2009, Jurnalul Național
- Kretzulescu, boierul medic, 21 martie 2006, Jurnalul Național
| Predecesor: Apostol Arsache - interimar (Barbu Catargiu fusese asasinat pe 8 iunie 1862) | Prim-ministrul României 20 iunie 1862 – 24 octombrie 1863 | Succesor: Mihail Kogălniceanu |
| Predecesor: Mihail Kogălniceanu | Prim-ministrul României 6 februarie 1865 – 24 mai 1866 | Succesor: Lascăr Catargiu |
| Predecesor: Ion Strat | Ministrul de finanțe 14 iunie 1865 – 30 ianuarie 1866 | Succesor: Ioan Oteteleșanu |
| Predecesor: Ion Ghica | Prim-ministrul României 13 martie 1867 – 26 noiembrie 1867 | Succesor: Ștefan Golescu |
| ||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
| |||||||||||||||||
| |||||||||||
| ||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
