Samson Bodnărescu

Samson Bodnărescu
Date personale
Născut27 iunie 1840
satul Voitinel, județul Suceava
Decedat3 martie 1902
Pomârla, județul Botoșani
Cetățenie Imperiul Austriac
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, pedagog
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1864-1900
Mișcare/curent literarneoromantism
Operă de debutRoman și Viorica sau Voința e puterea vieții
Opere semnificative
Rienzi, Lăpușneanu-vodă
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Samson L. Bodnărescu (n. 27 iunie 1840, satul Voitinel, Imperiul Austriac – d. 3 martie 1902, Pomârla, județul Botoșani)[1] a fost un scriitor și poet român, membru al societății culturale „Junimea”.

Biografie

Samson Bodnărescu a urmat studii liceale la Cernăuți și Rădăuți după care a ocupat un post de profesor și pedagog la Institutele Unite din Iași și a participat la activitatea Junimii. A urmat studii universitare de filozofie la Viena, Berlin și Giessen, întorcându-se la Iași în 1870 după obținerea doctoratului în filosofie. A ocupat un post de bibliotecar la Biblioteca Universității și apoi a fost director al Institutul Normal „Vasile Lupu”. În locuința sa din curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, Samson Bodnărescu i-a găzduit pe Mihai Eminescu și Miron Pompiliu.[1]

În 1879 a fost numit director al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla, județul Botoșani unde a activat până în 1902, când s-a stins din viață.

Opera

Samson Bodnărescu a scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii, piesa de teatru în cinci acte „Roman și Viorica sau Voința e puterea vieții” (1864), drama istorică „Ilie Vodă” și tragediile „Rienzi”, (1868, inspirată din opera cu același titlu a scriitorului englez Edward Bulwer-Lytton) și „Lăpușneanu-vodă” (1878-1879), de valoare literară minoră.[2]

Note

  1. ^ a b Ionel Maftei, „Poetul Samson Bodnărescu - 165 de ani de la naștere” Arhivat în , la Wayback Machine., Evenimentul, 15 iunie 2005
  2. ^ Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964


v  d  m
Membri ai Junimii
Figuri majore
Junimiști minori
Iancu Alecsandri  · Gheorghe Bejan  · Nicolae Beldiceanu  · Alexandru Al. Beldiman  · Samson Bodnărescu  · Vasile Bossie (Bossy)  · Abgar Buiucliu  · Grigore Mithridate Buiucliu  · Ioan Buiucliu  · Theodor Buiucliu  · Nicu Burghele  · Vasile Burlă  · Gheorghe Capșa  · Scarlat Capșa  · Victor Castano  · Mihail Christodulo  · Teodor Christodulo  · Telemac Ciupercescu  · Constantin Constantiniu  · Mihail D. Cornea (Korné)  · Mihail Cristodulo Cerchez  · V. Cuciureanu  · Matilda Cugler-Poni  · Ion Dospinescu  · Al. Farra  · Pop Florentin  · Nicolae Gabrielescu  · Mihail Gheorghiu  · Xenofon Gheorghiu  · Ioan Ianov  · Constantin Leonardescu  · Constantin Lepădatu  · Nicolae Mandrea  · Emil Max  · Neculai Mihalcea  · Gheorghe Negruzzi  · Leon Negruzzi  · Ștefan Nei  · Ioan S. Nenițescu  · Teodor Nica  · Pavel Paicu  · Gheorghe Panu  · Aristide Peride  · Dimitrie Petrino  · Miron Pompiliu  · Gheorghe Racoviță  · Gheorghe Roiu  · Dumitru Rosetti-Tescanu  · Gheorghe Scheletti  · Alexandru Grigore Suțu  · Valerian Ursian  · Ștefan Văleanu  · Nicolae Volenti  · G. Zaharia
Societatea Junimea
Control de autoritate