Felis
| Felis Fosilă: Piacenzian – Holocen 3.4–0 mln. ani în urmă PreЄ Є O S D C P T J K Pg N ↓ | |
|---|---|
 | |
| Cele șase specii sălbatice din Felis; de sus-stânga, în sensul acelor de ceasornic: pisică sălbatică europeană (F. silvestris), pisică de junglă (F. chaus), pisică sălbatică africană (F. lybica), pisică cu picioare negre (F. nigripes), pisică de deșert (F. margarita), F. bieti | |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eukaryota |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Mammalia |
| Ordin: | Carnivora |
| Subordin: | Feliformia |
| Familie: | Felidae |
| Subfamilie: | Felinae |
| Gen: | Felis Linnaeus, 1758 |
| Specia tip | |
| Felis catus Linnaeus, 1758 | |
| Specii | |
| Vezi § Taxonomie | |
 | |
| Arealul nativ al genului Felis | |
Modifică text  | |
Felis este un gen de specii de pisici de mărime mică și medie native în majoritatea Africii și la sud de latitudinea 60° în Europa și Asia până în Indochina. Genul include pisica domestică. Cea mai mică specie din Felis este pisica cu picioare negre cu o lungime a capului plus cea a trunchiului de 38 până la 42 cm. Cea mai mare este pisica de junglă cu o lungime a capului plus cea a trunchiului de 62 până la 76 cm.[1]
Studiile genetice indică că genurile din subfamilia Felinae Felis, Otocolobus și Prionailurus(en)[traduceți] s-au despărțit de un precursor eurasiatic al familiei Felidae acum în jur de 6,2 milioane de ani, iar acea specie din Felis s-a desprins acum 3,04 până la 0,99 milioane de ani.[2][3]
Etimologie
Denumirea generică Felis este derivată din cuvântul latină clasică(en)[traduceți] fēlis, care înseamnă „pisică, dihor”.[4]
Taxonomie
Carl Linnaeus a considerat Felis să cuprindă toate speciile de pisici cunoscute până în 1758.[5] Taxonomiști ulteriori au împărțit familia pisicilor în genuri diferite. În 1917, zoologul britanic Reginald Innes Pocock(en)[traduceți] a revizuit genul Felis ca cuprinzând numai cele listate în tabelul următor.[1] Perioadele estimate de divergență genetică(en)[traduceți] ale speciilor listate sunt indicate în milioane de ani în urmă(en)[traduceți], pe baza analizării segmentelor de gene autozomale, de ADNx(en)[traduceți], de ADNy și de ADNmt.[2]
| Specie | Imagine | Stare pe Lista roșie a IUCN și răspândire |
|---|---|---|
| Pisică domestică (F. catus) Linnaeus, 1758[5] |  | NE La nivel mondial în asociere cu oamenii sau sălbăticită(en)[traduceți][6] |
| Pisică sălbatică europeană (F. silvestris) Schreber, 1777[7] s-a despărțit acum 1,62 până la 0,59 milioane de ani |  | LC[8]
|
| Pisică de junglă (F. chaus) Schreber, 1777[9] s-a despărțit acum 4,88 până la 2,41 milioane de ani |  | LC[10]
|
| Pisică sălbatică africană (F. lybica) Forster, 1780[11] s-a despărțit acum 1,86 până la 0,72 milioane de ani |  | LC[12]
|
| Pisică cu picioare negre (F. nigripes) Burchell, 1824[13] s-a despărțit acum 4,44 până la 2,16 milioane de ani |  | VU[14]
|
| Pisică de deșert (F. margarita) Loche, 1858[15] s-a despărțit acum 3,67 până la 1,72 milioane de ani |  | LC[16]
|
| F. bieti Milne-Edwards, 1892[17] s-a despărțit acum 1,86 până la 0,72 milioane de ani |  | VU[18]
|
Pocock a acceptat manulul drept singurul membru al genului Otocolobus.[1] Alți oameni de știință îl consideră de asemenea o specie din Felis.[19]
Mai mulți oameni de știință consideră F. bieti drept o subspecie a speciei F. silvestris.[20]
Filogenie
Relațiile filogenetice ale speciilor vii din Felis sunt afișate în următoarea cladogramă:[2]
|
Specii fosile din Felis
Printre speciile extincte din Felis din înregistrările de fosile se numără:
- Felis lunensis(en)[traduceți] (Martelli, 1906)[21]
- Felis wenzensis(en)[traduceți] (Stach, 1961)[22]
Caracteristici
Speciile din Felis au cranii înalte și late, fălci scurte și urechi înguste cu ciufuri scurte, dar niciun punct alb pe spatele urechilor. Pupilele lor se contractă într-o fantă verticală.[1] O pisică neagră din Transcaucazia descrisă în 1904 ca F. daemon de Satunin(en)[traduceți][23] s-a dovedit a fi o pisică sălbăticită(en)[traduceți], probabil un hibrid între pisică sălbatică și pisică domestică.[24] Pisica kellas(en)[traduceți] este un hibrid între pisica domestică și pisica sălbatică europeană ce are loc în Scoția.[25]
Pisica sălbatică corsicană(en)[traduceți] este considerată a fi introdusă în Corsica înaintea începerii primului mileniu.[26][27] Un studiu genetic al unei duzini de indivizi a arătat că aceștia sunt strâns înrudiți cu pisica sălbatică africană ce își are originea în Orientul Mijlociu.[28]
Note
- ^ a b c d Pocock, R. I. (). Catalogue of the genus Felis. London: British Museum of Natural History.
- ^ a b c Johnson, W. E.; Eizirik, E.; Pecon-Slattery, J.; Murphy, W. J.; Antunes, A.; Teeling, E.; O'Brien, S. J. (). „The Late Miocene Radiation of Modern Felidae: A Genetic Assessment”. Science. 311 (5757): 73–77. Bibcode:2006Sci...311...73J. doi:10.1126/science.1122277. PMID 16400146.
- ^ Pecon-Slattery, J.; O'Brien, S. J. (). „Patterns of Y and X chromosome DNA sequence divergence during the Felidae radiation”. Genetics. 148 (3): 1245–1255. doi:10.1093/genetics/148.3.1245. PMC 1460026
. PMID 9539439. - ^ Valpy, F. E. J. (). „Felis”. An Etymological Dictionary of the Latin Language. London: A. J. Valpy.
- ^ a b Linnaeus, C. (). „Felis”. Systema naturae per regna tria naturae: secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în latină). 1 (ed. 10th reformed). Holmiae: Laurentii Salvii. pp. 42–44.
- ^ Clutton-Brock, J. () [1987]. „Cats”. A Natural History of Domesticated Mammals (ed. 2nd). Cambridge University Press. pp. 133–140. ISBN 9780521634953. OCLC 39786571.
- ^ Schreber, J. C. D. (). „Die wilde Kaze” [The Wild Cat]. Die Säugthiere in Abbildungen nach der Natur mit Beschreibungen (Dritter Theil). Erlangen: Expedition des Schreber'schen Säugthier- und des Esper'schen Schmetterlingswerkes. pp. 397–402.
- ^ Yamaguchi, N.; Kitchener, A.; Driscoll, C.; Nussberger, B. (). „Felis silvestris”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T60354712A50652361. Accesat în .
- ^ Schreber, J. C. D. (). „Der Kirmyschak”. Die Säugethiere in Abbildungen nach der Natur, mit Beschreibungen (în germană). Erlangen: Wolfgang Walther. pp. 414–416.
- ^ Gray, T. N. E.; Timmins, R. J.; Jathana, D.; Duckworth, J. W.; Baral, H.; Mukherjee, S. (). „Felis chaus”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8540A50651463.
- ^ Forster, G. R. (). „LIII. Der Karakal”. Herrn von Büffons Naturgeschichte der vierfüssigen Thiere. Mit Vermehrungen, aus dem Französischen übersetzt. Sechster Band [Mr. von Büffon‘s Natural History of Quadrupeds. With additions, translated from French. Volume 6]. Berlin: Joachim Pauli. pp. 299–319.
- ^ Ghoddousi, A.; Belbachir, F.; Durant, S. M.; Herbst, M.; Rosen, T. (). „Felis lybica”. IUCN Red List of Threatened Species. 2022: e.T131299383A154907281.
- ^ Burchell, W. J. (). „Felis nigripes”. Travels in the Interior of Southern Africa, Vol. II. London: Longman, Hurst, Rees, Orme, Brown, and Green. p. 592.
- ^ Sliwa, A.; Wilson, B.; Küsters, M.; Tordiffe, A. (). „Felis nigripes”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8542A50652196.
- ^ Loche, V. (). „Description d'une nouvelle espèce de Chat par M. le capitaine Loche” [Description of a new species of cat, Mr. Captain Loche]. Revue et Magasin de Zoologie Pure et Appliquée. 2. X: 49–50.
- ^ Sliwa, A.; Ghadirian, T.; Appel, A.; Banfield, L.; Sher Shah, M.; Wacher, T. (). „Felis margarita”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8541A50651884. Accesat în .
- ^ Milne-Edwards, A. (). „Observations sur les mammifères du Thibet”. Revue Générale des Sciences Pures et Appliquées. III: 670–671.
- ^ Riordan, P.; Sanderson, J.; Bao, W.; Abdukadir, A.; Shi, K. (). „Felis bieti”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T8539A50651398. Accesat în .
- ^ Wozencraft, W. C. (). „Genus Felis”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 538. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ Driscoll, C. A.; Menotti-Raymond, M.; Roca, A. L.; Hupe, K.; Johnson, W. E.; Geffen, E.; Harley, E. H.; Delibes, M.; Pontier, D.; Kitchener, A. C.; Yamaguchi, N.; O'Brien, S. J.; Macdonald, D. W. (). „The Near Eastern Origin of Cat Domestication” (PDF). Science. 317 (5837): 519–523. Bibcode:2007Sci...317..519D. doi:10.1126/science.1139518. PMC 5612713 . PMID 17600185.
- ^ Martelli, A. (). „Su due Mustelidi e un Felide del Pliocene Toscano” [About two Mustelids and one Felid of Pliocene Toscana]. Bollettino della Società Geologica Italiana. 25: 595–612.
- ^ Stach, Jan (). „On two carnivores from the Pliocene breccia of Węże”. Acta Palaeontologica Polonica. 6 (4): 321–329.
- ^ Satunin, C. (). „The Black Wild Cat of Transcaucasia”. Proceedings of the Zoological Society of London. II: 162–163. doi:10.1111/j.1469-7998.1904.tb08325.x.
- ^ Bukhnikashvili, A.; Yevlampiev, I. (ed.). Catalogue of the Specimens of Caucasian Large Mammalian Fauna in the Collection (PDF). Tbilisi: Muzeul Național Georgian.
- ^ Kitchener, C.; Easterbee, N. (). „The taxonomic status of black wild felids in Scotland”. Journal of Zoology. 227 (2): 342−346. doi:10.1111/j.1469-7998.1992.tb04832.x.
- ^ Vigne, J.-D. (). „Zooarchaeology and the biogeographical history of the mammals of Corsica and Sardinia since the last ice age”. Mammal Review. 22 (2): 87–96. doi:10.1111/j.1365-2907.1992.tb00124.x.
- ^ Kitchener, A. C.; Breitenmoser-Würsten, C.; Eizirik, E.; Gentry, A.; Werdelin, L.; Wilting, A.; Yamaguchi, N.; Abramov, A. V.; Christiansen, P.; Driscoll, C.; Duckworth, J. W.; Johnson, W.; Luo, S.-J.; Meijaard, E.; O’Donoghue, P.; Sanderson, J.; Seymour, K.; Bruford, M.; Groves, C.; Hoffmann, M.; Nowell, K.; Timmons, Z.; Tobe, S. (). „A revised taxonomy of the Felidae: The final report of the Cat Classification Task Force of the IUCN Cat Specialist Group” (PDF). Cat News. Special Issue 11: 17−20.
- ^ Saplakoglu, Y. (). „Meet the Cat-Fox, an Oddball Feline Roaming Around a French Island”. Live Science. Accesat în .
Legături externe
Materiale media legate de Felis la Wikimedia Commons
Date legate de Felis la Wikispecies
Ingersoll, Ernest (). „Cat”. Encyclopedia Americana.
| Control de autoritate |
|  |
|---|
