Felis

Felis
Fosilă: Piacenzian – Holocen 3.4–0 mln. ani în urmă
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N
Cele șase specii sălbatice din Felis; de sus-stânga, în sensul acelor de ceasornic: pisică sălbatică europeană (F. silvestris), pisică de junglă (F. chaus), pisică sălbatică africană (F. lybica), pisică cu picioare negre (F. nigripes), pisică de deșert (F. margarita), F. bieti
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Subordin: Feliformia
Familie: Felidae
Subfamilie: Felinae
Gen: Felis
Linnaeus, 1758
Specia tip
Felis catus
Linnaeus, 1758
Specii

Vezi § Taxonomie

Arealul nativ al genului Felis
Modifică text Consultați documentația formatului

Felis este un gen de specii de pisici de mărime mică și medie native în majoritatea Africii și la sud de latitudinea 60° în Europa și Asia până în Indochina. Genul include pisica domestică. Cea mai mică specie din Felis este pisica cu picioare negre cu o lungime a capului plus cea a trunchiului de 38 până la 42 cm. Cea mai mare este pisica de junglă cu o lungime a capului plus cea a trunchiului de 62 până la 76 cm.[1]

Studiile genetice indică că genurile din subfamilia Felinae Felis, Otocolobus și Prionailurus⁠(en)[traduceți] s-au despărțit de un precursor eurasiatic al familiei Felidae acum în jur de 6,2 milioane de ani, iar acea specie din Felis s-a desprins acum 3,04 până la 0,99 milioane de ani.[2][3]

Etimologie

Denumirea generică Felis este derivată din cuvântul latină clasică⁠(en)[traduceți] fēlis, care înseamnă „pisică, dihor”.[4]

Taxonomie

Carl Linnaeus a considerat Felis să cuprindă toate speciile de pisici cunoscute până în 1758.[5] Taxonomiști ulteriori au împărțit familia pisicilor în genuri diferite. În 1917, zoologul britanic Reginald Innes Pocock⁠(en)[traduceți] a revizuit genul Felis ca cuprinzând numai cele listate în tabelul următor.[1] Perioadele estimate de divergență genetică⁠(en)[traduceți] ale speciilor listate sunt indicate în milioane de ani în urmă⁠(en)[traduceți], pe baza analizării segmentelor de gene autozomale, de ADNx⁠(en)[traduceți], de ADNy și de ADNmt.[2]

Specie Imagine Stare pe Lista roșie a IUCN și răspândire
Pisică domestică (F. catus) Linnaeus, 1758[5] NE
La nivel mondial în asociere cu oamenii sau sălbăticită⁠(en)[traduceți][6]
Pisică sălbatică europeană (F. silvestris) Schreber, 1777[7]

s-a despărțit acum 1,62 până la 0,59 milioane de ani

LC[8]

Pisică de junglă (F. chaus) Schreber, 1777[9]

s-a despărțit acum 4,88 până la 2,41 milioane de ani

LC[10]

Pisică sălbatică africană (F. lybica) Forster, 1780[11]

s-a despărțit acum 1,86 până la 0,72 milioane de ani

LC[12]

Pisică cu picioare negre (F. nigripes) Burchell, 1824[13]

s-a despărțit acum 4,44 până la 2,16 milioane de ani

VU[14]

Pisică de deșert (F. margarita) Loche, 1858[15]

s-a despărțit acum 3,67 până la 1,72 milioane de ani

LC[16]

F. bieti Milne-Edwards, 1892[17]

s-a despărțit acum 1,86 până la 0,72 milioane de ani

VU[18]

Pocock a acceptat manulul drept singurul membru al genului Otocolobus.[1] Alți oameni de știință îl consideră de asemenea o specie din Felis.[19]

Mai mulți oameni de știință consideră F. bieti drept o subspecie a speciei F. silvestris.[20]

Filogenie

Relațiile filogenetice ale speciilor vii din Felis sunt afișate în următoarea cladogramă:[2]

Felidae 
 Felinae


 Felis






Pisică domestică (F. catus)



Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)





Pisică sălbatică africană (F. lybica)



F. bieti





Pisică de deșert (F. margarita)




Pisică cu picioare negre (F. nigripes)




Pisică de junglă (F. chaus)





alte descendențe⁠(en)[traduceți] din subfamilia Felinae






Pantherinae



Specii fosile din Felis

Printre speciile extincte din Felis din înregistrările de fosile se numără:

  • Felis lunensis⁠(en)[traduceți] (Martelli, 1906)[21]
  • Felis wenzensis⁠(en)[traduceți] (Stach, 1961)[22]

Caracteristici

Speciile din Felis au cranii înalte și late, fălci scurte și urechi înguste cu ciufuri scurte, dar niciun punct alb pe spatele urechilor. Pupilele lor se contractă într-o fantă verticală.[1] O pisică neagră din Transcaucazia descrisă în 1904 ca F. daemon de Satunin⁠(en)[traduceți][23] s-a dovedit a fi o pisică sălbăticită⁠(en)[traduceți], probabil un hibrid între pisică sălbatică și pisică domestică.[24] Pisica kellas⁠(en)[traduceți] este un hibrid între pisica domestică și pisica sălbatică europeană ce are loc în Scoția.[25]

Pisica sălbatică corsicană⁠(en)[traduceți] este considerată a fi introdusă în Corsica înaintea începerii primului mileniu.[26][27] Un studiu genetic al unei duzini de indivizi a arătat că aceștia sunt strâns înrudiți cu pisica sălbatică africană ce își are originea în Orientul Mijlociu.[28]

Note

  1. ^ a b c d Pocock, R. I. (). Catalogue of the genus Felis. London: British Museum of Natural History. 
  2. ^ a b c Johnson, W. E.; Eizirik, E.; Pecon-Slattery, J.; Murphy, W. J.; Antunes, A.; Teeling, E.; O'Brien, S. J. (). „The Late Miocene Radiation of Modern Felidae: A Genetic Assessment”. Science. 311 (5757): 73–77. Bibcode:2006Sci...311...73J. doi:10.1126/science.1122277. PMID 16400146. 
  3. ^ Pecon-Slattery, J.; O'Brien, S. J. (). „Patterns of Y and X chromosome DNA sequence divergence during the Felidae radiation”. Genetics. 148 (3): 1245–1255. doi:10.1093/genetics/148.3.1245. PMC 1460026 Accesibil gratuit. PMID 9539439. 
  4. ^ Valpy, F. E. J. (). „Felis”. An Etymological Dictionary of the Latin Language. London: A. J. Valpy. 
  5. ^ a b Linnaeus, C. (). „Felis”. Systema naturae per regna tria naturae: secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în latină). 1 (ed. 10th reformed). Holmiae: Laurentii Salvii. pp. 42–44. 
  6. ^ Clutton-Brock, J. () [1987]. „Cats”. A Natural History of Domesticated Mammals (ed. 2nd). Cambridge University Press. pp. 133–140. ISBN 9780521634953. OCLC 39786571. 
  7. ^ Schreber, J. C. D. (). „Die wilde Kaze” [The Wild Cat]. Die Säugthiere in Abbildungen nach der Natur mit Beschreibungen (Dritter Theil). Erlangen: Expedition des Schreber'schen Säugthier- und des Esper'schen Schmetterlingswerkes. pp. 397–402. 
  8. ^ Yamaguchi, N.; Kitchener, A.; Driscoll, C.; Nussberger, B. (). „Felis silvestris”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T60354712A50652361. Accesat în . 
  9. ^ Schreber, J. C. D. (). „Der Kirmyschak”. Die Säugethiere in Abbildungen nach der Natur, mit Beschreibungen (în germană). Erlangen: Wolfgang Walther. pp. 414–416. 
  10. ^ Gray, T. N. E.; Timmins, R. J.; Jathana, D.; Duckworth, J. W.; Baral, H.; Mukherjee, S. (). „Felis chaus”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8540A50651463. 
  11. ^ Forster, G. R. (). „LIII. Der Karakal”. Herrn von Büffons Naturgeschichte der vierfüssigen Thiere. Mit Vermehrungen, aus dem Französischen übersetzt. Sechster Band [Mr. von Büffon‘s Natural History of Quadrupeds. With additions, translated from French. Volume 6]. Berlin: Joachim Pauli. pp. 299–319. 
  12. ^ Ghoddousi, A.; Belbachir, F.; Durant, S. M.; Herbst, M.; Rosen, T. (). „Felis lybica”. IUCN Red List of Threatened Species. 2022: e.T131299383A154907281. 
  13. ^ Burchell, W. J. (). „Felis nigripes”. Travels in the Interior of Southern Africa, Vol. II. London: Longman, Hurst, Rees, Orme, Brown, and Green. p. 592. 
  14. ^ Sliwa, A.; Wilson, B.; Küsters, M.; Tordiffe, A. (). „Felis nigripes”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8542A50652196. 
  15. ^ Loche, V. (). „Description d'une nouvelle espèce de Chat par M. le capitaine Loche” [Description of a new species of cat, Mr. Captain Loche]. Revue et Magasin de Zoologie Pure et Appliquée. 2. X: 49–50. 
  16. ^ Sliwa, A.; Ghadirian, T.; Appel, A.; Banfield, L.; Sher Shah, M.; Wacher, T. (). „Felis margarita”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T8541A50651884. Accesat în . 
  17. ^ Milne-Edwards, A. (). „Observations sur les mammifères du Thibet”. Revue Générale des Sciences Pures et Appliquées. III: 670–671. 
  18. ^ Riordan, P.; Sanderson, J.; Bao, W.; Abdukadir, A.; Shi, K. (). „Felis bieti”. IUCN Red List of Threatened Species. 2015: e.T8539A50651398. Accesat în . 
  19. ^ Wozencraft, W. C. (). „Genus Felis”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 538. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  20. ^ Driscoll, C. A.; Menotti-Raymond, M.; Roca, A. L.; Hupe, K.; Johnson, W. E.; Geffen, E.; Harley, E. H.; Delibes, M.; Pontier, D.; Kitchener, A. C.; Yamaguchi, N.; O'Brien, S. J.; Macdonald, D. W. (). „The Near Eastern Origin of Cat Domestication” (PDF). Science. 317 (5837): 519–523. Bibcode:2007Sci...317..519D. doi:10.1126/science.1139518. PMC 5612713 Accesibil gratuit. PMID 17600185. 
  21. ^ Martelli, A. (). „Su due Mustelidi e un Felide del Pliocene Toscano” [About two Mustelids and one Felid of Pliocene Toscana]. Bollettino della Società Geologica Italiana. 25: 595–612. 
  22. ^ Stach, Jan (). „On two carnivores from the Pliocene breccia of Węże”. Acta Palaeontologica Polonica. 6 (4): 321–329. 
  23. ^ Satunin, C. (). „The Black Wild Cat of Transcaucasia”. Proceedings of the Zoological Society of London. II: 162–163. doi:10.1111/j.1469-7998.1904.tb08325.x. 
  24. ^ Bukhnikashvili, A.; Yevlampiev, I. (ed.). Catalogue of the Specimens of Caucasian Large Mammalian Fauna in the Collection (PDF). Tbilisi: Muzeul Național Georgian. 
  25. ^ Kitchener, C.; Easterbee, N. (). „The taxonomic status of black wild felids in Scotland”. Journal of Zoology. 227 (2): 342−346. doi:10.1111/j.1469-7998.1992.tb04832.x. 
  26. ^ Vigne, J.-D. (). „Zooarchaeology and the biogeographical history of the mammals of Corsica and Sardinia since the last ice age”. Mammal Review. 22 (2): 87–96. doi:10.1111/j.1365-2907.1992.tb00124.x. 
  27. ^ Kitchener, A. C.; Breitenmoser-Würsten, C.; Eizirik, E.; Gentry, A.; Werdelin, L.; Wilting, A.; Yamaguchi, N.; Abramov, A. V.; Christiansen, P.; Driscoll, C.; Duckworth, J. W.; Johnson, W.; Luo, S.-J.; Meijaard, E.; O’Donoghue, P.; Sanderson, J.; Seymour, K.; Bruford, M.; Groves, C.; Hoffmann, M.; Nowell, K.; Timmons, Z.; Tobe, S. (). „A revised taxonomy of the Felidae: The final report of the Cat Classification Task Force of the IUCN Cat Specialist Group” (PDF). Cat News. Special Issue 11: 17−20. 
  28. ^ Saplakoglu, Y. (). „Meet the Cat-Fox, an Oddball Feline Roaming Around a French Island”. Live Science. Accesat în . 

Legături externe

  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
  • v
  • d
  • m
Genuri de civete, manguste, hiene, pisici și rude extincte ale lor
Feliformia
Palaeogalidae
  • Palaeogale?
Nimravidae
    • Vezi Nimravidae
Aeluroidea
  • Alagtsavbaatar
  • Anictis
  • Asiavorator
  • Shandgolictis
Nandiniidae
  • Nandinia
Viverroidea
Viverridae
  • Africanictis
  • Dunictis
  • Forsythictis
  • Lufengictis
  • Ketketictis
  • Mioprionodon
  • Moghradictis
  • Progenetta
Genettinae
Hemigalinae
  • Chrotogale
  • Cynogale
  • Diplogale
  • Hemigalus
  • Macrogalidia
Paradoxurinae
  • Arctictis
  • Arctogalidia
  • Kanuites
  • Kichechia
  • Paguma
  • Paradoxurus
  • Siamictis
  • Tugenictis
Viverrinae
  • Civettictis
  • Semigenetta
  • Viverra
  • Viverricula
Herpestoidea
Herpestidae
    • Vezi mai jos↓
Hyaenidae
    • Vezi mai jos↓
Feloidea
    • Vezi mai jos↓
Eupleridae
Euplerinae
  • Cryptoprocta
  • Eupleres
  • Fossa
Galidiinae
  • Galidia
  • Galidictis
  • Mungotictis
  • Salanoia
Herpestidae
  • Kichechia
  • Legetetia
  • Leptoplesictis
  • Ugandictis
Herpestinae
  • Atilax
  • Bdeogale
  • Cynictis
  • Herpestes
  • Ichneumia
  • Paracynictis
  • Urva
  • Xenogale
Mungotinae
  • Crossarchus
  • Dologale
  • Helogale
  • Liberiictis
  • Mungos
  • Suricata
Percrocutidae?
  • Dinocrocuta
  • Percrocuta
Lophocyonidae
  • Euboictis
  • Izmirictis
  • Lophocyon
  • Sivanasua
Hyaenidae
  • Allohyaena
  • Belbus
  • Metahyaena
  • Pliocrocuta
  • Tongxinictis
  • Werdelinus
Ictitheriinae
  • Herpestides
  • Hyaenotherium
  • Ictitherium
  • Lycyaena
  • Miohyaenotherium
  • Plioviverrops
  • Protictitherium
  • Thalassictis
  • Tungurictis
Protelinae
  • Gansuyaena
  • Proteles
Hyaeninae
  • Adcrocuta
  • Chasmaporthetes
  • Crocuta
  • Hyaena
  • Hyaenictis
  • Ikelohyaena
  • Leecyaena
  • Lycyaenops
  • Pachycrocuta
  • Palinhyaena
  • Parahyaena
Feloidea
Feloidea
  • Pseudictis
  • Stenogale
  • Stenoplesictis
  • Viretictis
Barbourofelidae
  • (Vezi Barbourofelidae)
Prionodontidae
  • Haplogale
  • Palaeoprionodon
  • Prionodon
Felidae
  • Asilifelis
  • Diamantofelis
  • Hyperailurictis
  • Katifelis
  • Namafelis
  • Miopanthera
  • Pseudaelurus
  • Sivaelurus
  • Styriofelis
Proailurinae
  • Proailurus
  • Vinayakia
Felinae
Machairodontinae
Pantherinae
Identificatori taxonomici
Control de autoritate