Glandă pineală

Glandă pineală
Detalii
Latinăglandula pinealis
Parte dinEpitalamus  Modificați la Wikidata
Resurse externe
Gray'sp.1277
MeSHPineal+gland
NeuroLex IDPineal body
Dorlands
/Elsevier
g_06/12392585
TAA11.2.00.001
FMA62033
Terminologie anatomică

Epifiza sau glanda pineală (corpus pineale, conarium sau epiphysis cerebri) este o formațiune nepereche, cu greutatea de aproximativ 0,2 g, situată deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori. Este aflată în masa encefalului, între cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului. Aceasta este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și secreția melatoninei. În perioada copilăriei, epifiza este mare, însă odată cu trecerea anilor, aceasta se micșorează devenind aproape inactivă la maturitate. Ca glandă endocrină, epifiza aparține sistemului endocrin difuz.

Evoluție și structură

Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului și ajunge la cea mai mare dezvoltare în frageda copilărie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului încep să fie înlocuite prin țesut conjunctiv, în care mai târziu se depun săruri de calciu. Printr-o tijă, numită habenula, ea rămâne unită cu encefalul. Structural este constituită din vase, țesut conjunctiv și insule parenchimatoase dispuse în lobuli.

Funcții

Principalul hormon epifizar este melatonina, descoperită de Aaron B. Lerner (1958), care circulă în plasmă legat de o albumină, fiind captat de hipotalamus și gonade și catabolizat în telencefal și ficat. Echipamentul enzimatic necesar transformării serotoninei N-acetil serotonină nu este unic epifizar, dar acțiunea hidroxi - indolmetil - transferazei - necesară transformării N-acetil serotoninei în melatonină - este specific epifizară. Epifiza mai conține hormon luteinizat, tireotiozină, hormon antidiuretic, neurofizine I și II, leucinencefalină, argintină - vasotocină, arginină - vasopresină. De asemenea, academicianul M. Milcu și colab. au descoperit un hormon hipogliceminant al epifizei numit pinealină. Acesta și melatonina scad fixarea iodului în tiroidă și reduc acțiunea stimulantă a TSH. Acțiunile hormonilor epifizari sunt multiple:

  • acțiune depresivă asupra tiroidei, melatonina diminuând fixarea intratiroidiană a iodului 131, inhibând și TSH;
  • acțiune negativă asupra corticosuprarenalei diminuând secreția de aldosteron și corticosteron;
  • asupra gonadelor: acțiune modulatoare fotoperiodică; acțiune negativă, melatonina fiind antigonadotrofică (întârzie apariția pubertății);
  • acțiune modulatoare asupra sistemului monoaminergic, de veghe și somn.

Glanda pineala produce în mod natural substanța N,N-dimetiltriptamina, cantitățile fiind infime (majoritar in momentele precursoare morții sau aproape de moarte, aproximativ 3,2·10^-5 mg).

Vezi și

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Glandă pineală
  • Epifiză (anatomie)
v  d  m
Aparate și sisteme de organe umane
Tegumentar
Piele  • Glandă sudoripară  • Glandă sebacee  • Glandă areolară  • Glandă mamară (sân)
Locomotor
Schelet axial (craniu, coloană vertebrală, cutie toracică)  • Schelet apendicular (centura scapulară, centura pelviană, oasele membrelor superioare și inferioare)
Mușchi (scheletici, netezi, cardiac)
Nervos
Endocrin
Glandă pineală  • Hipofiză  • Paratiroide  • Suprarenale  • Tiroidă
Organe cu funcție endocrină
Gonade  • Hipotalamus  • Pancreas  • Placentă  • Timus
Circulator
Inimă  • Arteră  • Venă  • Sânge
Respirator
Plămân  • Bronhie  • Trahee  • Laringe  • Faringe  • Nas
Digestiv
Faringe  • Esofag  • Stomac  • Intestin subțire  • Intestin gros  • Anus
Glandele exocrine și anexe
Urinar
Rinichi  • Ureter  • Vezică urinară  • Uretră  • Meat urinar
Genital
Testicul  • Epididim  • Canal deferent  • Vezică seminală  • Canal ejaculator  • Prostată  • Glanda lui Cowper  • Penis  • Scrot
Ovar  • Trompă uterină  • Uter  • Vagin  • Vulvă
Anatomie umană  • Categorie:Aparate și sisteme (anatomie)