Sân
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sân | |
 Sânii unei femei însărcinate | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | Mammae |
| Sistem | Tegument (morfologic) Aparatul genital feminin (funcțional) |
Artere | Arterele toracică internă, toracică laterală, toracica supremă și intercostale posterioare II-III-IV |
Vene | Vena toracică internă și vena axilară (rețeaua Haller) |
Nervi | Nervii supraclaviculari, toracici și intercosțali II-IV. |
Vase limfatice | Vase limfatice superficiale și profunde |
| Resurse externe | |
| TA | A16.0.02.001 |
| FMA | 9601 |
| Terminologie anatomică | |
Sânii (din latină sinus - „curbură”, „proeminență rotunjită”, „convexitate”) sau mamelele, sunt organe perechi alcătuite din glande mamare, țesut adipos și conjunctiv, care, după naștere, produc lapte pentru a hrăni pruncul, activitatea fiziologică fiind legată de cea a organelor genitale feminine.[1]
Morfologie externă
Articole principale: Areolă mamară și Mamelon.
Forma sânilor este variabilă, de obicei emisferică sau de forma unui con turtit, alteori piriformă, discoidală sau cilindrică, prezentându-se ca o proeminență rotunjită în regiunea toracică. Topografic se întinde superoinferior pe linia medioclaviculară, de la coasta a IV-a până la coasta a VII-a, iar mediolateral, de la linia parasternală spre linia axilară anterioară.
Pielea care acoperă glanda mamară prezintă în centru areola și mamelonul (papilla mammae). Areola este o zonă circulară cu un diametru de 15–22 mm, care înconjoară baza mamelonului. La nivelul vârfului mamelonului se deschid 10-20 orificii, care reprezintă deschiderea canalelor galactofore (ductuli lactiferi). La acest nivel pielea este subțire, aderentă, având pe fața profundă o serie de fibre musculare netede care constituie mușchii subareolari, prin contracția cărora mamelonul este pus în erecție.
Sânii prezintă dimensiuni variabile de la o femeie la alta, în medie având un diametru (lățime) de 12 cm, lungimea verticală fiind de 10 cm și 5 cm în sens anteroposterior.[2]
Revista germană Bild a întocmit o „hartă a sânilor”, în care arată ce măsură medie poartă la sutien femeile din țările lumii, pe regiuni, relatează Huffington Post. Nu este clar pe ce se bazează această hartă, însă jurnaliștii americani speră că au fost folosite datele comerciale ale producătorilor de sutiene și nu vreo metodă empirică. Campioanele mondiale la mărimea bustului, care ar purta sutiene mai mari de mărimea cupei D, s-ar afla în Rusia și în țările nordice-Finlanda, Norvegia și Suedia.[3]
Femeile care au peste 150 cm circumferința bustului prezintă gigantomastie.
Anatomie
Articol principal: Glandă mamară.
1. Perete toracic
2. Mușchi pectoral
3. Lobul mamar
4. Mamelon
5. Areolă mamară
6. Canal galactofor
7. Țesut adipos
8. Tegument
Țesutul conjunctiv grăsos din regiunea mamară se împarte în două straturi: unul situat înaintea glandei - țesut gras, premamar, mai dezvoltat și care dă formă glandei, altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre parenchimul glandei.
Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli formează un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii sunt dispuși radiar, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer.
Glanda mamară este îmbrăcată într-o fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o fascie premamară și o fascie retromamară.
Vascularizație
Arterele provin din artera toracică (mamară) internă, ram din artera subclaviculară, din artera mamară externă (artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale.
Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele.
Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari.
Inervație
Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor.
Fiziologie
Ciclul mamar
Articol principal: Ciclul menstrual.
Alăptare
Articol principal: Alăptare.
Funcție sexuală
Articol principal: Ciclul răspunsului sexual uman.
Sânul exercită o atracție asupra bărbatului, manifestând un rol în comportamentul sexual prin erogenitatea regiunii. Sânii contribuie la precizarea identității sexuale a tinerei fete în perioada maturizării și la integrarea imaginii corporale de femeie. În acest context, ei individualizează atributul sexual al femei cel mai proeminent din punct de vedere vizual.[4]
Mamela masculină
La bărbat, sânul (lat. mamma masculina) este un organ rudimentar, de dimensiuni foarte reduse. Glanda mamară masculină este atrofiată, formată din câteva ducte lactifere reduse. Mamela la bărbat măsoară, în medie, 20-30 mm în diametru și 5 mm în grosime. De regulă, ductele glandei mamare nu se extind dincolo de suprafața areolei mamară. Glanda mamară masculină este alcătuită din aceleași elemente structurale ca și la femeie, însă sunt relativ mai mici. La bărbat, mamela e formată din țesut conjunctiv dens, cu cantitate redusă de țesut adipos și lipsită de alveole. Ductele lactifere sunt scurte și se deschid pe mamelon.
Areola mamară și mamelonul bărbatului sunt bine dezvoltate, având dimensiuni reduse comparativ cu ale femeii.
Maladii
- Abcese mamare
- Amastia
- Anizomastie
- Athelia
- Atrofia sânului
- Candida mamară
- Chist hidatic al sânului
- Galactocel
- Ginecomastia
- Hidrosadenită supurată
- Hipertrofia sânilor
- Mastit cronic nespecific
- Mastita cu plasmocite
- Mastita granulomatoasă
- Micoză mamară
- Polimastie
- Polithelie
- Sifilis mamar
- Tuberculoză mamară
Note
- ^ Niculescu, Cezar Th.; Cârmaciu, Radu; Voiculescu, Bogdan. Anatomia și fiziologia omului. București: Corint, 2009. 423 p. ISBN 978-973-135-429-3
- ^ Furău, Gheorghe. Ginecologie. 2005. 238 p.
- ^ HARTA MONDIALĂ A SÂNILOR. Unde trăiesc femeile cu bustul cel mai mare și cum stă România la acest capitol?, accesat 7 aprilie 2015
- ^ Mereuța, 2012, pp. 13-14
Bibliografie
- Drake, Richard, L. Anatomia lui Gray pentru studenți. Consultanță științifică și trad., pentru ed. în limba rom., sub redacția: prof. univ. dr. Florin Mihail Filipoiu. București: Prior, 2014. 538 p. ISBN 978-606-93796-0-8
- Jitea, N. Anatomia și fiziologie sânului. Tratat de patologie chirurgicală. București: Editura Medicală, 2003, pp. 1163-1170.
- Mereuta, Ion; Gațcan, Stefan. Mastopatiile difuze. Chișinău: Print-Caro, 2012. 151 p. ISBN 978-9975-56-038-2
- Paladi, Gheorghe. Ginecologie. Chișinău: Editura ARC, 1997, 485 p.
- Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol. 2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.
- Stamatian, Florin; Surcel, I. Vasile; Ona, Dan; Roșca, Augustin. Obstetrică și ginecologie. Vol. 1. Obstetrica. Cluj-Napoca: Editura Echinox, 2003. 347 p. ISBN 973-8298-35-0
Legături externe
Caută „sân” în Wikționar, dicționarul liber.
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sân
- „Are Women Evolutionary Sex Objects?: Why Women Have Breasts”. Arhivat din original la .
- Pernele paradisului: sânii și tot ceea ce se învârte în jurul lor, 7 noiembrie 2013, Descoperă
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||
