Gheorgheni

Gheorgheni
Gyergyószentmiklós
Niklasmarkt
—  municipiu și oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Gheorgheni se află în România
Gheorgheni
Gheorgheni
Gheorgheni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°43′12″N 25°35′24″E ({{PAGENAME}}) / 46.72000°N 25.59000°E

Țară România
Județ Harghita

SIRUTA83561

ReședințăGheorgheni[*]
ComponențăGheorgheni[*], Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac, Visafolio

Guvernare
 - PrimarTibor-András Csergő[*][1] (UDMR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total222 km²
Altitudine816 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total15.884 locuitori
 - Densitate90,17 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal535500

Localități înfrățite
 - SzigetszentmiklósUngaria
 - CeglédUngaria
 - RákosmenteUngaria
 - EgerUngaria
 - SiófokUngaria
 - Belváros-LipótvárosUngaria
 - CiongradUngaria
 - BichișUngaria
 - KiskunmajsaUngaria
 - Bačka Topola[*][[Bačka Topola (town in Serbia)|​]]Serbia
 - ŠamorínSlovacia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Gheorgheni
Poziția localității Gheorgheni
Poziția localității Gheorgheni
Gheorgheni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Gheorgheni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Gheorgheni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gheorgheni (mai demult Giurgeu-Sânmiclăuș, în maghiară Gyergyószentmiklós, în traducere „Sânnicolau Giurgeului”; germană Niklasmarkt) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Covacipeter, Gheorgheni (reședința), Lacu Roșu, Vargatac și Visafolio. Are o populație de 15, 844 locuitori (2021).

Geografie

Orașul este situat în partea de est a Depresiunii Gheorgheni (sinonim: Depresiunea Giurgeului). Aceasta este prima depresiune strabătută de râul Mureș. Orașul Gheorgheni este traversat de la est spre vest de către râul Belcina, un afluent al Mureșului, extinzându-se de-a lungul acestuia, pe aceeași direcție est-vest. Localitatea se află la altitudinea de 810 m.

Demografie



Componența etnică a municipiului Gheorgheni

     Maghiari (74,49%)

     Români (8,11%)

     Romi (2,37%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (14,93%)



Componența confesională a municipiului Gheorgheni

     Romano-catolici (66,59%)

     Ortodocși (7,23%)

     Reformați (5,74%)

     Alte religii (4,79%)

     Necunoscută (15,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Gheorgheni se ridică la 15.884 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 18.377 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (74,49%), cu minorități de români (8,11%) și romi (2,37%), iar pentru 14,93% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (66,59%), cu minorități de ortodocși (7,23%) și reformați (5,74%), iar pentru 15,65% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Gheorgheni - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Gheorgheni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Tibor-András Csergő[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România10          
Alianța Maghiară din Transilvania5          
Partidul Național Liberal1          
Partidul Oamenilor Liberi1          

Cartiere

Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată a orașului locuiește în partea de sus a orașului, numită de localnici Felszeg.

Învățământ

Există patru licee, dintre care unul are limba de predare limba română (Liceul Teoretic „Sfântu Nicolae”) și trei au limba de predare limba maghiară (Liceul Teoretic „Salamon Ernő”, Liceul Tehnologic „Fogarasy Mihály” și Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác”). Dintre acestea, Liceul Teoretic „Sfântu Nicolae” și Liceul Teoretic „Salamon Ernő” sunt licee teoretice, iar Liceul Tehnologic „Fogarasy Mihály” și Colegiul Tehnic „Batthyány Ignác” sunt licee tehnologice, primul având în mare parte profil tehnic, iar cel de-al doilea profil servicii.

Există trei gimnazii: Școala „Fogarassy Mihály” (fosta Școală nr. 1), Școala „Vaskertes” (fosta Școală nr. 6) și Școala „Kós Károly” (fosta Școală nr. 2). Cele trei gimnazii au limba de predare limba maghiară. De asemenea, Liceul Teoretic „Sfântu Nicolae” are și clase gimnaziale, cu limba de predare limba română.

Universitatea Babeș-Bolyai are o extensie în municipiu, aceasta oferind programe de studiu ale Facultății de Geografie în limbile maghiară și română.

Obiective turistice

Monumente istorice

Obiectiv memorial

Parcela Eroilor din Primul Război Mondial. Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități – maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni – decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate numele celor care odihnesc aici. Pe monumentul comemorativ este gravat în limba maghiară: „A hazaert 1914-1918 evekben/ hösi halalt haltak” („Și-au dat viața eroic pentru patrie. 1914-1918”); „Emléküket hálás kegyelettel/ örzi a nemzet” („Națiunea păstrează cu pioșenie amintirea lor”).

Diverse

Cea mai înaltă construcție a orașului este un turn din zona industrială, situat într-o zonă mai puțin locuită (cea de „dincolo de calea ferată”) din vestul orașului.

În jurul orașului se găsesc Lacul Roșu, Cheile Bicazului și câteva sate (cu populație între 3.000-7.000 locuitori).

Localitatea are mari șanse de a deveni un oraș turistic de prim rang, avantajată fiind de poziția sa geografică potrivită: între munți, în apropierea lacului de baraj natural Lacul Roșu (la 25 km), iar la 60 km se află stațiunea Praid (aici se găsesc Salinele Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din țară și Europa). De asemenea, se poate schia în stațiunea Izvoru Mureșului (la 20 km), pe vârful Bucin (situat pe drumul care face legătura cu Praid), sau se poate vizita stațiunea Borsec (la aproximativ 50 km).

Personalități

Imagini

  • Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” (monument istoric)
    Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” (monument istoric)
  • Str. Biserica Armeană
    Str. Biserica Armeană
  • Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” (monument istoric)
    Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” (monument istoric)
  • Ansamblul urban "Str. Áron Márton"
    Ansamblul urban "Str. Áron Márton"
  • Ansamblul bisericii romano-catolice „Sf. Nicolae” (monument istoric)
    Ansamblul bisericii romano-catolice „Sf. Nicolae” (monument istoric)
  • Interiorul bisericii romano-catolică "Sfântul Nicolae" (monument istoric)
    Interiorul bisericii romano-catolică "Sfântul Nicolae" (monument istoric)
  • Casa parohială romano-catolică
    Casa parohială romano-catolică
  • Piața Petöfi Sándor
    Piața Petöfi Sándor
  • Casa parohială armeano-catolică (monument istoric)
    Casa parohială armeano-catolică (monument istoric)
  • Conacul "Benedek" (monument istoric)
    Conacul "Benedek" (monument istoric)
  • Clopotniță de lemn romano-catolică (monument istoric)
    Clopotniță de lemn romano-catolică (monument istoric)
  • Casa "Czaran" (monument istoric, anul 1961, din România)
    Casa "Czaran" (monument istoric, anul 1961, din România)
  • Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron
    Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron
  • Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron
    Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron
  • Muzeul orășenesc „Tarisznyas Marton” (fosta casă "Vertan")
    Muzeul orășenesc „Tarisznyas Marton” (fosta casă "Vertan")
  • Bustul lui Salamon Ernő
    Bustul lui Salamon Ernő
  • Gara (anul 2000)
    Gara (anul 2000)
  • Zona industrială
    Zona industrială
  • Cea mai înaltă construcție a orașului, un turn din zona industrială
    Cea mai înaltă construcție a orașului, un turn din zona industrială
  • Al doilea turn ca înălțime din zona industrială
    Al doilea turn ca înălțime din zona industrială
  • Bustul lui Gábor Bethlen
    Bustul lui Gábor Bethlen
  • Liceul Tehnologic "Fogarasy Mihály"
    Liceul Tehnologic "Fogarasy Mihály"
  • Bustul lui Fogarasy Mihály
    Bustul lui Fogarasy Mihály
  • Lacul Roșu, vara

Note

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gheorgheni
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 


v  d  m
Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie
Compania I-a
Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Dispunerea companiilor în judeţul Harghita
Compania a II-a
Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)
Compania a III-a
Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)
Compania a IV-a
Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)
Compania a V-a
Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)
Compania a VI-a
Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)
Compania a VII-a
Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)
Compania a VIII-a
Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)
Compania a IX-a
Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)
Compania a X-a
Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)
Compania a XI-a
Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)
Compania a XII-a
Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)
Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice.
Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c).
Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Harghita
Reședința
Miercurea Ciuc (38.966 loc.)
Stema judeţului Harghita
Municipii

Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.)

Orașe

Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.)

Comune
Sate
Sate din județul Harghita
v  d  m
Municipiile României

Adjud · Aiud · Alba Iulia · Alexandria · Arad · Bacău · Baia Mare · Băilești · Bârlad · Beiuș · Bistrița · Blaj · Botoșani · Brad · Brăila · Brașov · București · Buzău · Calafat · Călărași · Câmpia Turzii · Câmpina · Câmpulung · Câmpulung Moldovenesc · Caracal · Caransebeș · Carei · Cluj-Napoca · Codlea · Constanța · Craiova · Curtea de Argeș · Dej · Deva · Dorohoi · Drăgășani · Drobeta-Turnu Severin · Făgăraș · Fălticeni · Fetești · Focșani · Galați · Gheorgheni · Gherla · Giurgiu · Hunedoara · Huși · Iași · Lugoj · Lupeni · Mangalia · Marghita · Medgidia · Mediaș · Miercurea Ciuc · Moinești · Moreni · Motru · Odorheiu Secuiesc · Oltenița · Onești · Oradea · Orăștie · Orșova · Pașcani · Petroșani · Piatra Neamț · Pitești · Ploiești · Rădăuți · Râmnicu Sărat · Râmnicu Vâlcea · Reghin · Reșița · Roman · Roșiorii de Vede · Săcele · Salonta · Satu Mare · Sebeș · Sfântu Gheorghe · Sibiu · Sighetu Marmației · Sighișoara · Slatina · Slobozia · Suceava · Târgoviște · Târgu Jiu · Târgu Mureș · Târgu Secuiesc · Târnăveni · Tecuci · Timișoara · Toplița · Tulcea · Turda · Turnu Măgurele · Urziceni · Vaslui · Vatra Dornei · Vulcan · Zalău

Lista municipiilor din România
Control de autoritate