Reghin

Reghin
Szászrégen Sächsisch-Regen
—  municipiu  —
(UDMR, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	56,09 km²
Altitudine	350 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	29.742 locuitori
- Densitate	644 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	545300
Localități înfrățite
- Érd	Ungaria
- Bourg-la-Reine	Franța
- Nagykőrös	Ungaria
- Vianen	Țările de Jos
- Ungheni	Republica Moldova
Prezență online
site web oficial
Localizare în cadrul județului
Reghin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, (în germană Sächsisch-Regen, în traducere ploaie săsească, de asemenea Sächsisch-Reen, în dialectul săsesc Reen, iar în maghiară Szászrégen sau Nagyrégen) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Apalina, Iernuțeni și Reghin (reședința). Are o populație de 33.281 locuitori (2011).

Geografie

Municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică și 22°42'30" longitudine estică. Altitudinea la care este situat orașul este de 395m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureș - 350m iar cel mai înalt este Pădurea Rotundă - 455m. Ținutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Țărișoara Reghinului sau Micul Ținut al Reghinului).

Demografie

Componența etnică a municipiului Reghin

     Români (58,18%)

     Maghiari (18,85%)

     Romi (5,9%)

     Alte etnii (0,43%)

     Necunoscută (16,64%)

Componența confesională a municipiului Reghin

     Ortodocși (53,62%)

     Reformați (13,6%)

     Romano-catolici (5,73%)

     Greco-catolici (4,84%)

     Adventiști (1,03%)

     Alte religii (3,51%)

     Necunoscută (17,66%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Reghin se ridică la 29.742 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 33.281 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,18%), cu minorități de maghiari (18,85%) și romi (5,9%), iar pentru 16,64% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,62%), cu minorități de reformați (13,6%), romano-catolici (5,73%), greco-catolici (4,84%) și adventiști (1,03%), iar pentru 17,66% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Reghin - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istorie

Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești, "Szaszregen"). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun".

Comunitatea bisericească din Reghin a preluat reforma lui Martin Luther în anul 1551 prin preotul Josephus Kimpius.

În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: "Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace)^[5].

Așezarea a fost împărțită în anul 1646 în două așezări: Reghinul Unguresc (Magyar-Régen) care s-a deprins de Reghin la ordinul principelui Gheorghe Rákóczi I. Reghinul Săsesc ocupa o poziție specială. În Reghinul Unguresc se afla partea istorică a așezării, deoarece biserica înălțată acolo este în stil roman. Aceste două așezări au fost despărțite prin Pârâul Trandafirilor, care izvorăște în nordul Pădurii Rotunde.

Ioan Kemény a fost ales ca principe al Transilvaniei în orașul Reghin la data de 1 ianuarie 1661.

"Societatea de plutărit" a fost, în ceea ce privește răspândirea și cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situație a fost favorizată în primul rând de poziția favorabilă a localității pe valea Mureșului, râu pe care veneau plutele din Munții Călimani. Comerțul cu lemnul și cu plutele a fost una din cele mai importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani, cu suprafețele lor întinse de pădure, erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulți negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere. Fiecare membru primea, pentru funcția sa, o remunerație potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulți lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea și transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea și o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa. În anul 1855 mai mulți membri au ieșit afară din această așa zisă "companie" și împreună cu alți lipoveni au întemeiat "Compania de plutărit Wermescher", ai cărei membri finanțau activitatea.

În anul 1863 Reghin a fost ridicat la rangul de oraș liber regesc.

În anul 1924 a avut loc "încorporarea" Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraș, care creștea astfel cu 995 ha în partea de nord. ^[6]

În același an orașul număra 160 de societăți comerciale, majoritatea în proprietatea micii burghezii. La baza dezvoltării tehnice s-a aflat construirea unei hidrocentrale, pionierii de zbor au realizat la marginea pădurii Mociar un câmp de zbor, care a fost bombardat în anul 1944 ca o țintă strategică.

După schimbarea frontului din anul 1944, comunitatea germană (vezi Sașii transilvăneni) s-a refugiat în vest și doar o parte din ei s-a mai întors. După cel de-al Doilea Război Mondial orașul a devenit din nou românesc. O placă memorială la biserica săsească amintește astăzi destinul crunt al multor cetățeni deportați ai orașului, care la sfârșitul războiului au fost arestați și au fost obligați să muncească forțat în URSS.

În anul 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, protopopul Reghinului, Alexandru Todea (1912 - 2002), a fost arestat de mai multe ori. Protopopul Todea a fost consacrat în clandestinitate ca episcop, iar în 1991 a fost numit cardinal. Pe 23 iunie 2000 patriarhul Teoctist și episcopul Andrei Andreicuț l-au vizitat pe cardinalul Todea la reședința acestuia din Reghin, unde se retrăsese din motive de sănătate.^[7]

Împrejurimile

Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localități. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni (cunoscut și ca "Felfălău", "Felfalu", "Pränzdorf" sau "Oberdorf"), localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncovenești (cunoscută și ca "Ieciu", "Wetsch" sau "Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12 km de Reghin.
De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3 km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută și ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată în anul 1319.^[8] La est se învecinează cu comuna Solovăstru care are în componență satul Jabenița.

Administrație

Municipiul Reghin este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Endre Márk[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

Municipiul Reghin are o suprafață de 7.282 ha, din care: 785 ha curți și clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri și zone verzi; 1.334 ha intravilan; 4.345 ha suprafețe agricole și 624 ha fond forestier.

În Reghin își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.

Industrie

În anul 2018 în Reghin a fost produs primul tractor românesc de după 1990.

Transporturi

Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda.
Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile județene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata.

Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești)

Municipiul se află la următoarele distanțe față de:

• București - 368 km
• Târgu Mureș - 32 km
• Brașov - 200 km
• Cluj - 102 km
• Bistrița - 63 km
• Toplița - 70 km
• Sovata - 40 km
• Lăpușna - 42 km
• Batoș - 14 km

Obiective turistice

Clădiri

• Numeroasele biserici ale orașului:
  • Biserica reformată, str. Toamnei, construită în secolul al XIII-lea
  • Biserica reformată, str. Mihai Viteazul, construită în secolul al XIX-lea
  • Biserica romano-catolică din Apalina construită în secolul XVIII-lea
  • Biserica romano-catolică, str. Mihai Viteazul, construită în secolul XVIII-lea
  • Biserica ortodoxă, str. Nicolae Bălcescu, sfințită în anul 1818
  • Biserica ortodoxă „Înălțarea Domnului", Piața Petru Maior 27, construită de arhitectul Gustav Wagner
• Conducerea orașului Reghin primește în anul 1870 prin unificarea a trei clădiri o nouă locație pentru primăria orașului, clădire în stil neobaroc.

Muzee și colecții

• Muzeul etnografic informează despre istoria orașului și despre cultura acestuia
• Parcul dendrologic de la Gurghiu
• Una dintre cele mai vaste colecții de avifaună ale României poate fi vizitată la Liceul Tehnologic "Lucian Blaga". Această colecție a fost realizată de ornitologul Ștefan Kohl

Parcuri

• Piața mare din centrul orașului a fost transformată în anii '60 într-un parc. Aici are loc și târgul de Crăciun și o multitudine de evenimente în aer liber
• Un alt parc cu copaci rari și plante se află lângă clădirea instalației electrice, numit și "Parcul Tineretului"

Edificii culturale de interes național

• Biserica evanghelică-luterană (adresa: str. Călărașilor 1, monument istoric, cod: MS-II-a-A-15761, datare: 1330, transformări importante în secolele XV și XVIII).
• Biserica de lemn din Reghin cu hramul Sfântul Nicolae

Personalități

• Petru Maior (1756 - 1821) a activat la Reghin ca protopop greco-catolic. Datorită eforturilor sale a fost construită la Reghin prima biserică românească din piatră, cu hramul Sfânta Treime.
• Josef Haltrich (1822 - 1886), pedagog, filolog, preot și etnograf;
• Hugo Meltzl (1846 - 1908), filolog, rector al Universității Franz Joseph din Cluj;
• Virgil Onițiu (1864 - 1915), scriitor, publicist, membru corespondent al Academiei Române;
• Augustin Maior (1882 - 1963), fizician, pedagog și inventator român (inventatorul telefoniei multiple);
• Iuliu Maior (1886 - 1936), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Hugo Schwab (1887 - 1944), general în armata română;
• Eugen Truția (1879 - 1968), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
• Hans Wühr (1891 - 1982,), istoric al artei și poet;
• Rudolf Wagner-Régeny (1903 - 1969), compozitor, profesor și decan al conservatorului din Rostock;
• Tit Liviu Chinezu (1904 - 1955), episcop martir al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică).
• Georg Maurer, (1907 - 1971), poet, eseist și traducător;
• Erhard Plesch (1910 - 1977)^[10], politician german, fost nazist. În 1955, Plesch a fost ales ca cel de-al doilea deputat federal în Germania, din partea sașilor transilvăneni.
• István Csorvássy (1912 - 1986), sculptor;
• Ovidiu Bojor (1924-2023), academician, membru al Academiei de Științe Medicale;
• Bogdan Stugren (1928 - 1993), biolog;
• Sergiu Someșan (n. 1954), scriitor;
• Réka Albert (n. 1972), biolog, fizician;
• Zsolt Tamási (n. 1975), istoric;
• Enikő Barabás (n. 1986), canotoare;
• Adrian Giurgiu (n. 1991), om politic.

Presa

În municipiul Reghin postul Radio GaGa are un studio care emite în împrejurime pe frecvența 94.7 FM. Postul de radio comercial emite 12-12 ore în limbile română și maghiară. Lansat în 1999 în municipiul Târgu Mureș, conducerea a avut ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre cele două etnii afectate de întâmplările conflictului interetnic de la Târgu Mureș din 1990.^[11] Studioul local a fost lansat în 2008.^[12]

Orașe înfrățite

•  Nagykőrös, Ungaria
•  Érd, Ungaria
•  Ungheni, Republica Moldova
•  Vianen, Țările de Jos
•  Bourg-la-Reine, Franța
•  Salle, Italia
•  Lubaczów, Polonia

Galerie de imagini

• 
  Casa Roesler (monument istoric)
• 
  Primăria
• 
  Judecătoria
• 
  Administrația financiară
• 
  Portalul gotic în arc frânt al bisericii evanghelice
• 
  Monumentul maiștrilor care confecționează viori
• 
  Muzeul Etnografic (Str. Vânătorilor nr. 51)
• 
  Locul unde s-a aflat prima școală în limba germană din Reghinul săsesc (1460), în prezent Școala gimnazială „Augustin Maior” (monument istoric)
• 
  Bustul lui Mihai Eminescu
• 
  Bustul lui Petru Maior
• 
  Bustul lui Patriciu Barbu
• 
  Bustul lui Constantin Roman-Vivu
• 
  Casa în care a funcționat Consiliul Național Român Județean (1912-1919), str. Spitalului 10 (monument istoric)
• 
  Clădirea în care a funcționat temnița orașului vechi, str. Liliacului nr. 1 (monument istoric)
• 
  Casă, str. Spitalului 1 (monument istoric)

Vezi și

• Lista monumentelor istorice din județul Mureș
• Biserica fortificată din Reghin
• Biserica de lemn din Reghin
• Biserica romano-catolică din Apalina
• Castelul Huszár din Apalina
• Mociar - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică Natura 2000 în România.
• Reghin - companie ce produce echipamente pentru schi alpin, snowboard și schi nordic.
• DAReghin TV

Note

Bibliografie

• Din activitatea Societății de plutărit din Reghinul-Săsesc (1853-1908) de Dorin-Ioan Rus, Revista Bistriței, vol XV, 2000,Bistrița, p. 91-95

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Reghin

• Situl Primăriei Reghin
• Biserica Evanghelică din Reghin Arhivat în 24 martie 2014, la Wayback Machine.
• de Gedenktafel für Evakuierte aus Nordsiebenbürgen
• Banca de date publică pentru Reghin și ținutul Reghinului Arhivat în 9 iunie 2007, la Wayback Machine.
• hu Szászrégen nemhivatalos honlapja
• Situl cu informatii si anunturi din Municipiul Reghin
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Mureș Reședința Târgu Mureș (134.290 loc.) Municipii Reghin (33.281 loc.) · Sighișoara (28.102 loc.) · Târnăveni (22.075 loc.) Orașe Iernut (8.705 loc.) · Luduș (15.328 loc.) · Miercurea Nirajului (5.554 loc.) · Sărmașu (6.942 loc.) · Sovata (10.385 loc.) · Sângeorgiu de Pădure (5.166 loc.) · Ungheni (6.945 loc.) Comune Acățari · Adămuș · Albești · Aluniș · Apold · Ațintiș · Bahnea · Band · Batoș · Băgaciu · Băla · Bălăușeri · Beica de Jos · Bereni · Bichiș · Bogata · Brâncovenești · Breaza · Chibed · Ceuașu de Câmpie · Chețani · Chiheru de Jos · Coroisânmărtin · Corunca · Cozma · Crăciunești · Crăiești · Cristești · Cucerdea · Cuci · Daneș · Deda · Eremitu · Ernei · Fântânele · Fărăgău · Gălești · Gănești · Gheorghe Doja · Ghindari · Glodeni · Gornești · Grebenișu de Câmpie · Gurghiu · Hodac · Hodoșa · Ibănești · Iclănzel · Ideciu de Jos · Livezeni · Lunca · Lunca Bradului · Mădăraș · Măgherani · Mica · Miheșu de Câmpie · Nadeș · Neaua · Ogra · Papiu Ilarian · Pănet · Păsăreni · Petelea · Pogăceaua · Râciu · Răstolița · Rușii-Munți · Sâncraiu de Mureș · Sângeorgiu de Mureș · Sânger · Sânpaul · Sânpetru de Câmpie · Sântana de Mureș · Saschiz · Sărățeni · Solovăstru · Stânceni · Suplac · Suseni · Șăulia · Șincai · Tăureni · Valea Largă · Vânători · Vărgata · Vătava · Vețca · Viișoara · Voivodeni · Zagăr · Zau de Câmpie Sate Sate din județul Mureș