Târgu Jiu

Târgu Jiu
—  municipiu și reședință de județ[*]​  —
(PNL, iunie 2017)
Suprafață[3]
- Municipiu	161 km²
- Urbană	38,784 km²
Altitudine maximă	326 m.d.m.
Altitudine minimă	210 m.d.m.
Populație (2021)
- Municipiu	73.545 locuitori
- Densitate	1.097 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	21 0xxx
Prefix telefonic	+40 x53[1]
Localități înfrățite
- Lauchhammer	Germania
- Noci	Italia
- Pendik	Turcia
- Yambol	Bulgaria
- Forbach	Franța
Plăcuțe de înmatriculare	GJ
Prezență online
site web oficial
Poziția localității Târgu Jiu
Modifică date / text

Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați.

Istorie

Municipiul Târgu Jiu și-a luat numele de la vijeliosul râu Jiu de care este străbătut de la nord la sud și care, în decursul timpului, și-a mutat albia de la Dealul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al localității. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule și păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară.

Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Drobeta Turnu-Severin și Transilvania cu un centru roman de pe Olt. În preajma sa staționau cohorte romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, țiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului. În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

În anul 1992 s-a decis înființarea Universității "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu cu următoarea structură:Facultatea de Inginerie și Facultatea de Științe.Astăzi ,Universitatea numără 25 de programe de studii pentru ciclul de studii universitare de licență și 20 de specializări de master universitar.

Lagărul de la Târgu Jiu

Geografie

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați , în cuprinsul Podișului Getic , în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km.

Vecini

• Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
• Est - comunele Bălănești și Scoarța
• Sud - comunele Dănești și Drăguțești
• Vest - Bălești și Lelești

Clima

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2 °C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3 °C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0 °C sau sub 0 °C pe munții înalți.

Demografie

Componența etnică a municipiului Târgu Jiu

     Români (82,62%)

     Romi (2,97%)

     Alte etnii (0,18%)

     Necunoscută (14,23%)

Componența confesională a municipiului Târgu Jiu

     Ortodocși (82,88%)

     Alte religii (1,8%)

     Necunoscută (15,32%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Târgu Jiu se ridică la 73.545 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 82.504 locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,62%), cu o minoritate de romi (2,97%), iar pentru 14,23% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), iar pentru 15,32% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Târgu Jiu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Târgu Jiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Marcel Laurențiu Romanescu, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

Municipiul Târgu Jiu este reședința de județ a județului Gorj și are în administrație, în afara localității principale, și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Românești.

Stema

Stema orașului Târgu Jiu a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate (coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ).

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși.

Personalități gorjene

• Gheorghe Magheru (1802 - 1880), comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească;
• Vasile Lascăr (1853 - 1907), primar al orașului Târgu Jiu, ministru de interne în două rânduri și de finanțe al României.
• Alexandru Ștefulescu (1856 - 1910), istoric al județului Gorj și al orașului Târgu Jiu;
• Titu D. Frumușanu (1861 - 1919), al 15-lea primar al Târgu Jiului. Absolvent al Facultății de Drept din București, a devenit membru al Partidului Național Liberal în 1885, iar în 1893 a fost ales, pentru prima dată, primar. A fost ales și în perioada 1895-1899 și 1901-1905;
• Constantin Brâncuși (1876 - 1957), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană;
• Gheorghe Tătărăscu (1886 - 1957), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940;
• Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917), sublocotenent român, care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial;
• Vlad Voiculescu (1913 - 2001), medic neurolog român, membru titular al Academiei Române;
• George Uscătescu (1919 - 1995), filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române;
• Vasile Cocheci (1922 - 1996), inginer și chimist român, membru corespondent al Academiei Române;
• Nicolae Stroescu-Stînișoară (1925 - 2014), jurnalist român, director al secției române a postului Radio Europa Liberă;
• Sergiu Nicolaescu (1930 - 2013), regizor, scenarist, actor și senator român;
• Mariana Pinciu Iacob (n. 1933), medic, endocrinolog;
• Gheorghe Vlăduțescu (n. 1937), filozof român, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, membru al Academiei Române;
• Horațiu Mălăele (n. 1952), actor, regizor, caricaturist și scriitor român;
• Radu Dan Constantinescu (n. 1955), fizician;
• Constantina Diță-Tomescu (n. 1970), atletă română, alergătoare pe distanțe lungi, specializată în maraton și semimaraton;
• Cătălin Măruță (n. 1978), prezentator român de televiziune;
• Dragoș Militaru (n. 1990), fotbalist;
• Iulian Marinescu (n. 1994), actor;
• Cristina Boncea (n. 1998), scriitoare.

Educație

Școli generale

• Școala Nr. 1 „Gheorghe Tătărăscu”
• Școala Nr. 2 „Ecaterina Teodoroiu”
• Școala Nr. 4 „Alexandru Ștefulescu”
• Școala Nr. 5 „Voievod Litovoi”
• Școala Nr. 6 „Sfântul Nicolae”
• Școala Nr. 7 Vădeni
• Școala Nr. 8 „Constantin Săvoiu”
• Școala Nr. 11 „Pompiliu Marcea”
• Școala Nr. 12 „Constantin Brâncuși”

Licee și colegii

• Colegiul Național „Tudor Vladimirescu”
• Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”
• Colegiul Național „Spiru Haret”
• Colegiul Economic „Virgil Madgearu”
• Colegiul Tehnic Nr. 2
• Colegiul Tehnic „Henri Coandă”
• Colegiul Tehnic „G-ral Gheorghe Magheru”
• Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”
• Liceul cu Program Sportiv
• Liceul de Muzică și Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”
• Grup Școlar Energetic Nr. 1
• Liceul Tehnologic „Ion Mincu” Nr. 4
• Colegiul Auto „Traian Vuia”
• Liceul Tehnologic Bârsești
• Liceul de Informatică „Victor Daimaca” (particular)

Școli postliceale

• Școala Postliceală Sanitară „Omenia”
• Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”
• Școala Sanitară de Stat
• Școala Sanitară Postliceală „Hipocrate”

Universități

• Universitatea „Constantin Brâncuși”
• Universitatea Liberă Internațională din Moldova
• Universitatea Titu Maiorescu

Instituții educaționale

• Palatul copiilor

Sport

Orașul Târgu Jiu susține financiar sportul, sprijinind echipele de mai jos, dar și multe alte activități sportive.

Fotbal:

• C.S. Pandurii Târgu Jiu

Baschet:

• ACS Târgu Jiu

Handbal:

• C.S. Energia Târgu Jiu

Centre comerciale

• Shopping City Târgu Jiu
• Centru Comercial Lotus Parâng (Supermarket Profi, SensiBlu, Vodafone, Avon, Leonardo, Roka, Moda Aliss, TimeOut, Danik, Puma, Jolidon, Diverta, B&B, Lotto, Germanos, Telekom, Domo)[2] Arhivat în 15 septembrie 2013, la Wayback Machine.
• Centru Comercial Lotus Păltiniș
• Complex Comercial Favorit
• Complex Comercial Rodna
• Complex Comercial Oliana
• Complex Comercial Mirese
• Profi 9 Mai [3]
• Profi A. I. Cuza [4]
• Hypermarket Kaufland (Domo, Inmedio, SensiBlu, Telekom)
• Hypermarket Carrefour ( in Shopping City Targu Jiu)
• Supermarket Succes x60 (80-250 mp, majoritatea non stop)
• LIDL
• XINA Piața Mare
• XINA 9 Mai
• Flanco World
• Infomanu CENTRE
• Dedeman
• Praktiker
• Carrefour Market
• Penny Market

Viitoarele centre comerciale:

• Billa
• Carrefour Market x3

Relații externe

Orașe înfrățite

Municipiul Târgu Jiu este înfrățit cu:

Cartiere

• Cartierul 1 Mai
• Cartierul 9 Mai
• Cartierul ACH
• Cartierul Artego
• Cartierul CAM
• Cartierul Calea Bucureștiului
• Cartierul Debarcader
• Cartierul Ecaterina Teodoroiu
• Cartierul Gării Caragiale
• Cartierul Grivița
• Cartierul Obreja
• Cartierul Narciselor
• Cartierul Pandurașul
• Cartierul Peste Pod
• Cartierul Sâmbotin
• Cartierul Unirii
• Cartierul Victoriei

Obiective turistice

• Coloana Infinitului
• Curtea lui Cornea Brăiloiu
• Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel
• Biserica Adormirea Maicii Domnului
• Biserica Sf. Voievozi
• Biserica Sfântul Nicolae și Sfântul Andrei din Târgu Jiu
• Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”
• Poarta Sărutului
• Masa Tăcerii
• 30 scaune pătrate
• Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”

Imagini

• 
  Râul Jiu în orașul Târgu Jiu
• 
  Liceul „Tudor Vladimirescu”
• 
  Palatul Prefecturii județului Gorj
• 
  Universitatea
• 
  Catedrala Sfinții Voievozi
• 
  Poarta Sărutului (monument istoric)
• 
  Gara Târgu Jiu
• 
  Masa Tăcerii (monument istoric)
• 
  Biserica „Sfântul Nicolae” și „Sfântul Andrei”, str. 11 iunie 1848 nr 50 (monument istoric)
• 
  Casa memorială Ecaterina Teodoroiu (monument istoric)
• 
  Casa lui Cornea Brăiloiu (monument istoric)
• 
  Casa Dimitrie Măldărescu (monument istoric)
• 
  Prefectura veche/Muzeul Județean (monument istoric)
• 
  Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Bd. Ecaterina Teodoroiu 365 (monument istoric)

Note

8. http://www.utgjiu.ro/

Bibliografie

• Alexandru Ștefulescu, „Istoria Târgu-Jiului”, 1906

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Jiu

• Site-ul oficial al Primăriei Municipiului Târgu Jiu
• Site-ul oficial al Consiliului Județean Gorj
• Obiective turistice în Târgu Jiu
• Frecvențe radio în Municipiul Târgu Jiu

Instituții

• Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu
• Colegiul Național "Ecaterina Teodoroiu"
• Colegiul Național "Spiru Haret"
• Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Arhivat în 1 iunie 2013, la Wayback Machine.
• Colegiul Tehnic Numărul 2
• Colegiul Tehnic "Gheorghe Magheru" Arhivat în 19 noiembrie 2011, la Wayback Machine.

Comunități

• Site-ul comunității gorjene Arhivat în 2 septembrie 2011, la Wayback Machine.

Reportaje, Turism

• Pagina tuturor atracțiilor din Municipiul Târgu Jiu
• România e frumoasă (29): Târgu Jiu și operele lui Brâncuși, 5 decembrie 2011, RazvanPascu.ro

Imagini

• Poze vechi cu orașul Târgu Jiu
• Imagini vechi din Târgu Jiu

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Gorj Reședința Târgu Jiu (82.504 loc.) Municipii Motru (19.079 loc.) Orașe Bumbești-Jiu (8.932 loc.) · Novaci (5.431 loc.) · Rovinari (11.816 loc.) · Târgu Cărbunești (8.034 loc.) · Tismana (7.035 loc.) · Turceni (7.269 loc.) · Țicleni (4.414 loc.) Comune Albeni · Alimpești · Aninoasa · Arcani · Baia de Fier · Bălănești · Bălești · Bărbătești · Bengești-Ciocadia · Berlești · Bâlteni · Bolboși · Borăscu · Brănești · Bumbești-Pițic · Bustuchin · Câlnic · Căpreni · Cătunele · Ciuperceni · Crasna · Crușeț · Dănciulești · Dănești · Drăgotești · Drăguțești · Fărcășești · Glogova · Godinești · Hurezani · Ionești · Jupânești · Lelești · Licurici · Logrești · Mătăsari · Mușetești · Negomir · Padeș · Peștișani · Plopșoru · Polovragi · Prigoria · Roșia de Amaradia · Runcu · Săcelu · Samarinești · Săulești · Schela · Scoarța · Slivilești · Stănești · Stejari · Stoina · Telești · Turburea · Turcinești · Țânțăreni · Urdari · Văgiulești · Vladimir Sate Sate din județul Gorj

v • d • m Reședințele județelor României Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistrița  • Botoșani  • Brașov  • Brăila  • București  • Buzău  • Călărași  • Cluj-Napoca  • Constanța  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focșani  • Galați  • Giurgiu  • Iași  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamț  • Pitești  • Ploiești  • Râmnicu Vâlcea  • Reșița  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgoviște  • Târgu Jiu  • Târgu Mureș  • Timișoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

v • d • m Cele mai populate orașe ale României Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.) Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.) Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.) Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)