Cosma al II-lea al Constantinopolului
| Cosma al II-lea Attikos | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XI-lea  Egina, Decentralized Administration of Attica(d), Grecia |
| Cetățenie |  Imperiul Roman de Răsărit |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | preot |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Cosma al II-lea Attikos (în greacă Κοσμᾶς Β´ ὁ Ἀττικός, transliterat: Kosmas 2 o Attikos; n. ? – d. după 1147) a fost un cleric ortodox grec care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului din aprilie 1146 până în februarie 1147.
Biografie
S-a născut pe insula Eghina (Grecia) și a fost diacon la Catedrala „Sfânta Sofia” înainte de alegerea sa ca patriarh al Constantinopolului, după ce Mihai al II-lea Kourkouas (1143-1146) a abdicat.[1] Era foarte respectat pentru învățătura și smerenia sa.[2] Cosma a fost ales patriarh, potrivit lui Venance Grumel, pe la sfârșitul lunii aprilie 1146,[3] după o perioadă de cel puțin 40 de zile de vacanță (conform celor menționate într-o scrisoare a lui Teodor Prodromos),[1] în timpul domniei împăratului bizantin Manuel I Comnen (1143-1180).[4]
Durata patriarhatului său variază de la un autor la altul: 9 luni (manuscrisele Paris. supp. 755, Atheniensis 1372 și Laurentianus LIX 13), 10 luni (Nichifor Calist, Leunclavius și Filip de Novara) și un an (Matei Cigalas).[3] Din coroborarea informațiilor incluse în toate aceste surse istorice, teologul și bizantinologul francez Venance Grumel (secretar al Revue des études byzantines și autor al unei cronologii a patriarhilor de Constantinopol) consideră că durata patriarhatului lui Cosma al II-lea ar fi de 10 luni, ca urmare a acordului între Nichifor Calist și Leunclavius (surse independente una de alta), deoarece, după opinia sa, cele trei manuscrise nu prezintă mare încredere, iar data furnizată de Cigalas pare a fi o rotunjire.[3] Alte surse contemporane lui Grumel menționează perioade aproape identice: 1146 – 26 februarie 1147 (listele lui Karl Krumbacher) și aprilie 1146 – 26 februarie 1146 (Dictionnaire de théologie catholique).[5]
Destituire
Cosma a fost condamnat și destituit la 26 februarie 1147 de către un sinod[3] întrunit la Palatul Vlaherne din cauza indulgenței sale față de călugărul Nifon, un bogomil condamnat din 1144, pe care l-a primit în casa sa și la masa sa.[6] Actul sinodal al destituirii sale a fost publicat de Leo Allatius, apoi de Anselmo Banduri, Gheorghios A. Rallis și Jacques-Paul Migne.[3]
Motivele exacte ale condamnării și destituirii lui Cosma al II-lea nu au fost clar stabilite; este posibil ca el să fi fost victima intrigilor politice.[7] Este clar însă că împăratul Manuel a intervenit direct în adunarea Sinodului care l-a detronat pe Cosma, discutând personal cu cei care l-au acuzat și întrebându-l pe Cosma cu privire la opiniile sale despre ereticul Nifon.[8] Această afacere este tipică atât pentru controversele doctrinare comune în timpul domniei lui Manuel I, cât și pentru disponibilitatea împăratului de a se implica activ în ele.[9]
Note
- ^ a b Grumel (1943), p. 254.
- ^ John Kinnamos, The Deeds of John and Manuel Comnenus, Columbia University Press, 1976, p. 56
- ^ a b c d e Grumel (1943), p. 253.
- ^ Κοσμᾶς Β´ ὁ Ἀττικός (în greacă). Ecumenical Patriarchate. Accesat în .
- ^ Grumel (1943), p. 269.
- ^ Lysimachos Oeconomos, La vie religieuse dans l'empire byzantin au temps des Comnènes et des Anges, 1918, réédition 1972, pp. 44–45.
- ^ Dmitri Obolensky, A study in Balkan Neo-Manichaeism « Byzantine Bogomilism », Cambridge University Press, 1948, pp. 221–222.
- ^ Paul Magdalino, The Empire of Manuel I Komnenos, 1143–1180, Cambridge University Press, Cambridge, 2002 [1993], p. 277. ISBN: 0-521-52653-1.
- ^ J.M. Hussey, The Orthodox Church in the Byzantine Empire, Oxford University Press, 1986, p. 151.
Bibliografie
- Venance Grumel (1943), „La chronologie des patriarches de Constantinople de 1111 à 1206”, în Études byzantines(d), vol. 1, pp. 250-270.
| Funcții religioase | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Mihail al II-lea | Patriarh ecumenic al Constantinopolului 1146–1147 | Succesor: Nicolae al IV-lea Mouzalon |
| |||||||||||||||||
