Comunitatea Statelor Independente

Pagina „CSI” trimite aici. Pentru o companie vedeți CSi.
Pagina „CIS” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți CIS (dezambiguizare).
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Comunitatea Statelor Independente
CSI
Содружество Независимых Государств
Drapel[*]​Stemă
Drapel[*]Stemă
Geografie
Suprafață 
 - totală22100843 (inclusiv Ucraina) km²
Cel mai mare orașMoscova
Populație
Densitate12,6 loc/km²
 - Estimare 2012279,506,578 (inclusiv Ucraina)
Limbi oficialerusă
Guvernare
CapitalaMinsk (sediu)
Istorie
Creare21 decembrie 1991
Organizația Tratatului de Securitate Colectivă15 mai 1992
Zonă de comerț liberă1994
Economie
PIB (PPC)2013
 - Total$2,808.844 mlrd.
 - Pe cap de locuitor$10,113
PIB (nominal)2013
Monedă
Coduri și identificatori
Prezență online
site web oficial
canal YouTube
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI; în rusă Содружество Независимых Государств; СНГSodrujestvo Nezavisimîh Gosudarstv) este o organizație regională formată din 8 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și 3 țări care au părăsit organizația: Georgia (→2009), Ucraina (→2018) și Republica Moldova (→2023). Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005.

Comunitatea Statelor Independente este constituită pe baza mai multor principii ca:

  • recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității statelor-membre
  • egalitatea în drepturi
  • neamestecul în treburile interne
  • renunțarea la aplicarea forței.[1]

Formarea CSI

CSI a fost înființat de conducerile Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, Belarusiei și Ucrainei, prin semnarea, pe 8 decembrie 1991, în Viskuli (Pădurea Białowieża), Acordul privind înființarea Comunității Statelor Independente" (cunoscut ca Acordurile de la Belaveja).

Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului lui Șevardnadze. În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008, care a intrat în efect un an mai târziu, în august 2009. Ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în martie 2014, în timp ce reprezentanții acestora au fost retrași în mai 2018.[2]

Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM în 1997, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice. În 1999, Uzbekistanul a aderat la organizație, însă pe 5 mai 2005, a anunțat președinția în exercițiu (la acel moment moldoveană) că se retrage din organizație.

Întâlniri ale șefilor de stat ai CSI

  • decembrie

KazahstanDECEMBRIE 1991

Almaty

Potențialul economic al CSI

CSI împreună cu China și SUA dețin 80% din rezervele de cărbuni ale planetei. CSI se înscrie între cele mai mari producătoare de cărbuni din lume, deținând totodată, intre 1/3 și 2/3 din rezervele mondiale certe și probabile, din care 90% sunt localizate în partea asiatică. Producția a crescut de la 66 milioane de tone în 1940 la 260 de milioane tone în 1950, pentru ca în anul 1991 să atingă 700 de milioane de tone (70% cărbune superior), urmând apoi o ușoară scădere (650 de milioane tone în 1992, circa 500 de milioane de tone în 1996 și circa 443 de milioane de tone în 2000), dar menținându-se ca al treilea producător mondial.

Vezi și

Referințe și note

  1. ^ Liberalii propun ieșirea din CSI, Unimedia.md, 25 mar 2014
  2. ^ Ucraina se retrage din Comunitatea Statelor Independente, Realitatea, 19 martie 2014
v  d  m
Comunitatea Statelor Independente (CSI)
State membre
CSI
Foste membre
v  d  m
Conducători ai statelor CSI
v  d  m
Imperialism postsovietic
Istoria
Rusiei
postsovietice
Politica
Rusiei
Naționalism rus⁠(en)[traduceți] · Iredentism rus · Ruscism · Neosovietism⁠(en)[traduceți] · Vladimir Putin · Aleksandr Dughin · Vladimir Jirinovski
Relațiile
externe
ale Rusiei
Uniunea Statală Rusia-Belarus · Comunitatea Statelor Independente · Uniunea Vamală Euroasiatică · Lărgirea Uniunii Economice Eurasiatice⁠(en)[traduceți] · Organizația Tratatului de Securitate Colectivă
Conflicte
postsovietice
Republica
Moldova
Conflictul din Găgăuzia · Cronologia conflictului din Transnistria · Războiul din Transnistria · Memorandumul Kozak · Memorandumul de la Moscova din 1997 · Conflictul transnistrean din 2006 · Referendumul din Transnistria, 2006 · Embargoul asupra vinurilor moldovenești și georgiene (2006) · Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2010) · Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2013–2015) · Referendumul din Găgăuzia, 2014
Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor⁠(en)[traduceți] · Războiul ruso-ucrainean (din 2014) · Conflictul armat din Donbas · Teritoriile Ucrainei ocupate temporar · Republica Populară Harkov · Republica Populară Donețk · Republica Populară Lugansk · Novorusia (stat) · Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014 · Criza din Crimeea din 2014 · Referendumul din Crimeea, 2014 · Anexarea Crimeii de către Federația Rusă · Criza ruso-ucraineană (2021-2022) · Invazia Rusiei în Ucraina (2022) · Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina⁠(en)[traduceți] · Referendumurile de anexare din Ucraina din 2022⁠(en)[traduceți]
Intervenția militară a Rusiei în Războiul Civil Sirian⁠(en)[traduceți] · Grupul Wagner
Relații internaționale
Sancțiuni internaționale în timpul Războiului Ruso-Ucrainean · O Declarație asupra învățăturii referitoare la „Lumea rusă” („Russkiy mir”)
Format:Conflicte postsovietice · Neocolonialism  · Colonialism
Control de autoritate