Manat azer
| Manat azer Azərbaycani manat | |||||
| |||||
| Cod ISO 4217 | AZN | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Țări utilizatoare |  Azerbaidjan | ||||
| Subunități | |||||
| 1/100 | qəpik | ||||
| Simbol |  , m, man | ||||
| Plural | Manat | ||||
| Monede | 1, 3, 5, 10, 20 și 50 de qəpik | ||||
| Bancnote | 1, 5, 10, 20, 50, 100 și de 200 manat | ||||
| Bancă centrală | Banca Centrală Azeră | ||||
| Pagină Internet | www.cbar.az/ | ||||
| Cursul de schimb | față de RON • față de MDL | ||||
Modifică text  | |||||
Manat azer este unitatea monetară oficială a Azerbaidjanului, (Cod ISO 4217: AZN). (1 manat azer = 100 qəpik[1]).
Etimologie
Cuvântul manat este un împrumut azer din limba rusă: монета, pronunțat: [man'eta], care semnifică „monedă metalică”, „mărunțiș”.[2] La rândul său, cuvântul rusesc монета a fost împrumutat din limba latină: moneta „monedă”[3], eventual, prin intermediar italian: moneta.
„Manat” era, în epoca sovietică, și denumirea rublei sovietice în limbile azeră și în turkmenă.
Istorie
Primul manat azer (1919 - 1923)
Între 1919 - 1923, în Republica Democratică Azerbaidjan și apoi în Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, a fost lansat și a circulat propria valută, bancnotele purtau denumirea în două limbi: azeră (în alfabetul arab) și rusă: manat (منات) și rublă (рубль), iar pe bancnotele cu valoarea nominală de 500 manat, denumirea este exprimată și în limba franceză (roubles).[4]
Primul manat azer a înlocuit la valoarea nominală prima versiune a rublei transcaucaziene, la desprinderea Republicii Democratice Azerbaidjan de Republica Federativă Transcaucazia, în 1919.
Primul manat azer nu a avut subdiviziuni și a circulat doar sub formă de bancnote.
Cupiuri
- 25, 50, 100, 250 și 500 manat (Republica Democratică Azerbaidjan)
- 50, 100, 1.000, 5.000, 10.000, 25.000, 50.000, 100.000, 250.000, 1.000.000 și 5.000.000 de manat (din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană).
Acest prim manat azer a fost înlocuit de cea de-a doua versiune a rublei transcaucaziene atunci când, în 1923, RSS Azerbaidjană a fost inclusă în Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană.
| Primul manat azer, ediția 1919-1920 | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Bancnota | Valoarea nominală | Dimensiuni (mm) | Culoare | Descriere | |||||||
| Avers | Revers | Avers | Revers | Anul de emisiune | |||||||
 |  | 25 manat / ruble | 111x66 | verde roz | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | 1919 | |||||
 |  | 50 manat / ruble | 124x74 | verde auriu | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | 1919 | ||||
 |  | 100 manat / ruble | 124x74 | roșu auriu | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | 1919 | ||||
 |  | 250 manat / ruble | 135x85 | galben roz | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab și în limba rusă | 1919 | ||||
 |  | 500 manat / ruble | 112x72 | mov (liliachiu) roz | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab, în limba rusă și în limba franceză | Inscripții în limba azeră, în alfabetul arab, în limba rusă și în limba franceză | 1920 | ||||
Al doilea manat azer (1992 - 2005)
Al doilea manat azer a fost introdus la 15 august 1992.[5] Avea codul ISO 4217 AZM și a înlocuit rubla sovietică cu rata de 10 ruble la 1 manat azer.
Cupiuri
Înainte de reforma din 2006, bancnotele în circulație erau următoarele:
- 1, 5, 10, 250 manat (punere în circulație în 1992)
- 50, 100, 500, 1000 manat (punere în circulație în 1993)
- 10.000 manat (punere în circulație în 1994)
- 50.000 manat (punere în circulație în 1996)
Galerie de imagini
-
Bancnotă de 1 manat -
Bancnotă de 5 manat -
Bancnotă de 10 manat -
Bancnotă de 50 manat -
Bancnotă de 500 manat -
Bancnotă de 1000 manat -
Bancnotă de 10000 manat -
Bancnotă de 50000 manat.
Al treilea manat azer (din 2006)
La 1 ianuarie 2006, vechiul manat azer (Cod ISO: AZM) a fost înlocuit cu noul manat azer (Code ISO : AZN). 1 manat azer nou = 5000 manat vechi. Noile bancnote și monede metalice au fost realizate de către Robert Kalina, unul dintre desenatorii euro.
Prima cotare a acestei monede a fost 1 manat nou = 0,918 US$.
Cupiuri
După 1 ianuarie 2006, în circulație sunt:
Monedele metalice ale noului manat (2006)
- Monede metalice cu valori nominale de 1, 3, 5, 10, 20 și 50 de qəpik[6] (ultima dintre ele este bimetalică, la fel ca și moneda de 2 €).
| Imagine[7] | Valoare nominală | Diametru (mm) | Grosime (mm) | Masă (g) |
 | 1 qəpik | 16,25 | 1,9 | 2,8 |
 | 3 qəpik | 18 | 2,15 | 3,45 |
 | 5 qəpik | 19,75 | 2,2 | 4,85 |
 | 10 qəpik | 22,25 | 1,95 | 5,25 |
 | 20 qəpik | 24,25 | 2,1 | 6,6 |
 | 50 qəpik | 25,5 | 2,2 | 7,7 |
Bancnotele noului manat (2006)
- Bancnote cu valori nominale de 1, 5, 10, 20, 50 și de 100 de manat.
| Manat, bancnote, ediția 2006 | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Imagine | Valoare nominală | Dimensiuni | Culoare | Descriere | |||
| Avers | Revers | Temă | Avers | Revers | |||
 |  | 1 manat | 120 × 70 mm | Gri | Muzică | Instrumente folclorice din Azerbaidjan (daf, kamancheh, tar) | Harta Azerbaidjanului pe ornamente ale unor vechi vitralii şabaka / shabaka (în azeră: „Şəbəkə”), din Azerbaidjan |
 |  | 5 manat | 127 × 70 mm | Portocaliu | Scriere și literatură | Vechi scriitori, poeți și cărți din Azerbaidjan, cu un fragment din Imnul Național | Harta Azerbaidjanului pe fundalul picturilor rupestre din Gobustan; text în vechiul alfabet runic turcic |
 |  | 10 manat | 134 × 70 mm | Albastru | Istorie | Orașul vechi din Baku Palace of the Shirvanshahs și Maiden Tower pe fundalul zidului Icheri Sheher | Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan |
 |  | 20 manat | 141 × 70 mm | Verde | Karabah | Simbolul puterii, o sabie, un coif și un scut) | Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan; cuvântul Qarabağ („Karabah”) este scris de mai multe ori în fonturi diferite. Simbolul păcii (harybulbul) |
 |  | 50 manat | 148 × 70 mm | Galben | Istorie și viitor | Tinerețe, scări (ca simbol al progresului), soarele (ca simbol al forței și luminii) și simboluri chimice și matematice (simboluri pentru știință) | Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan |
 |  | 100 manat | 155 × 70 mm | Mov | Economie și dezvoltare | Elemente arhitecturale din antichitate până în prezent, simbolul monetar pentru manatul azer () și elemente simbolice pentru creșterea economică | Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan |
 |  | 200 ₼ (emisiune din 2018) | 160 × 70 mm | Albastru | Arhitectură modernă | Centrul Heydar Aliyev, Baku | Harta Azerbaidjanului pe fundalul ornamentelor unor vechi carpete din Azerbaidjan |
În urma unui referendum, la 18 martie 2009, Azərbaycan Milli Bankı (în română: „Banca Națională a Azerbaidjanului”) a fost redenumită Azərbaycan Mərkəzi Bankı (în română: „Banca Centrală a Azerbaidjanului”).
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
- G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.
- Krause, Chester L., and Clifford Mishler (1991). Standard Catalog of World Coins: 1801–1991 (18th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-150-1.
- Pick, Albert (1994). Standard Catalog of World Paper Money: General Issues. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (7th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-207-9.
- Pick, Albert (1990). Standard Catalog of World Paper Money: Specialized Issues. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (6th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-149-8.
Note
- ^ Qəpik, pronunțat [gæpik].
- ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
- ^ G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.
- ^ en Istoria monedei naționale azere
- ^ National Bank of Azerbaijan. „History of the National Bank of Azerbaijan”. Accesat în .
- ^ Qəpik, pronunțat [kăpik].
- ^ „Coins of Azerbaijan -- Coins of CIS and Baltic countries”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
Legături externe
- az en Banca Centrală a Azerbaidjanului Arhivat în , la Wayback Machine.
- de en fr Bancnote din Azerbaidjan
| ||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
