Uniunea Statală Rusia-Belarus

Uniunea Statală Rusia-Belarus

Uniunea Statală Rusia-Belarus sau Uniunea Statală (în rusă Союзное государство, în belarusă Саюзная дзяржава, cu alfabet Łacinka: Sajuznaja dziaržava) este o organizație internațională formată prin asocierea a două tratate: Tratatul Uniunii Bielorusiei și Rusiei (semnat la Minsk pe 2 aprilie 1997) și Tratatul Uniunii Slave (semnat la Moscova pe 8 decembrie 1999).

Uniunea Statală Rusia-Belarus, pe scurt Uniunea Rusia-Belarus, nu este membră a Organizației Națiunilor Unite iar statele ce o compun își conservă integral suveranitatea.

Înființarea

Inițial, Comunitatea Rusiei și Belarusului s-a înființat la 2 aprilie 1996.[1] Baza uniunii a fost întărită un an mai târziu, la 2 aprilie 1997, cu semnarea „tratatului de uniune între Belarus și Rusia”, moment în care uniunea a fost denumită Uniunea între Belarus și Rusia.[2] Alte câteva acorduri s-au semnat la 25 decembrie 1998, cu intenția de a mări gradul de integrare politică, economică și socială.[2]

Natura entității politice originare a rămas, însă, extrem de vagă. Sub presiunea adversarilor săi politici, care susțineau unirea celor două țări și sub cea a președintelui Belarusului Alexandr Lukașenko, care încerca să lege economia deosebit de slabă a țării sale de cea a Rusiei, președintele rus de atunci, Boris Elțin, a inițiat înființarea uniunii în scopul de a armoniza diferențele politice și economice între cele două țări.[3] O propunere similară fusese avansată de președintele kazah Nursultan Nazarbayev în 1994, în ideea unei „Uniuni Eurasiatice”, dar această propunere nu a fost niciodată adoptată sau analizată serios.[4] Tratatul de Înființare a Uniunii Statale a Rusiei și Belarusului a fost semnat la 8 decembrie 1999.[5] Intenția a fost aceea de a realiza o federație similară Uniunii Sovietice, cu un singur președinte, parlament, drapel, stemă, imn, constituție, armată, cetățenie, monedă etc. Uniunea a fost ratificată de Duma de Stat a Rusiei la 22 decembrie 1999 și de Adunarea Națională a Belarusului la 26 ianuarie 2000, dată la care tratatul a intrat oficial în vigoare.[6]

Aderarea altor țări

Și Serbia a anunțat intenția de a adera la această uniune în 1999; în 2007, premierul Tomislav Nikolić a reiterat această dorință, dar de atunci Serbia nu a mai făcut niciun pas în vederea aderării, și și-a depus în schimb oficial candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană. Similar, președintele Vladimir Voronin al Republicii Moldova și-a exprimat intenția de a adera, dar din 2009 în această țară a venit la putere o coaliție de partide ce susțin integrarea în UE.

Două state cu o recunoaștere limitată pe plan internațional (recunoscute doar de Rusia, Nicaragua, Venezuela și Nauru), Osetia de Sud și Abhazia, au statut de observator la lucrările parlamentare, începând cu 2008.

Integrare economică

În noiembrie 2021, Rusia și Belarus au semnat 28 de programe în cadrul Uniunii Statale cu obiectivul de a aprofunda integrarea economică între cele două țări.[7]

Note

  1. ^ Zulys, Audrius. "Toward a Union State of Russia and Belarus". Lithuanian Foreign Policy Review, 2005, p. 149 [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ a b „Zulys, Audrius. "Toward a Union State of Russia and Belarus", p. 150”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Donaldson, Robert H. "Boris Yeltsin's Foreign Policy Legacy"”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Asadova, Nargiz. „Un interviu cu Primul Ministru al Kazahstanului Karim Masimov”. Tipărit inițial în Kommersant, 4 iunie 2007, p. 2. Tradus de Ferghana.Ru [2]
  5. ^ BBC News, "Russia and Belarus form confederation"
  6. ^ „Zulys, Audrius. "Toward a Union State of Russia and Belarus", p. 151”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Rusia şi Belarus au semnat acordurile pentru uniunea economică. Putin: Rezistăm împotriva tentativelor de ingerinţă în afaceri interne, www.digi24.ro 

Vezi și

Control de autoritate
v  d  m
Imperialism postsovietic
Istoria
Rusiei
postsovietice
Politica
Rusiei
Naționalism rus⁠(en)[traduceți] · Iredentism rus · Ruscism · Neosovietism⁠(en)[traduceți] · Vladimir Putin · Aleksandr Dughin · Vladimir Jirinovski
Relațiile
externe
ale Rusiei
Uniunea Statală Rusia-Belarus · Comunitatea Statelor Independente · Uniunea Vamală Euroasiatică · Lărgirea Uniunii Economice Eurasiatice⁠(en)[traduceți] · Organizația Tratatului de Securitate Colectivă
Conflicte
postsovietice
Republica
Moldova
Conflictul din Găgăuzia · Cronologia conflictului din Transnistria · Războiul din Transnistria · Memorandumul Kozak · Memorandumul de la Moscova din 1997 · Conflictul transnistrean din 2006 · Referendumul din Transnistria, 2006 · Embargoul asupra vinurilor moldovenești și georgiene (2006) · Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2010) · Embargoul asupra vinurilor moldovenești (2013–2015) · Referendumul din Găgăuzia, 2014
Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor⁠(en)[traduceți] · Războiul ruso-ucrainean (din 2014) · Conflictul armat din Donbas · Teritoriile Ucrainei ocupate temporar · Republica Populară Harkov · Republica Populară Donețk · Republica Populară Lugansk · Novorusia (stat) · Tulburările civile proruse din Ucraina din 2014 · Criza din Crimeea din 2014 · Referendumul din Crimeea, 2014 · Anexarea Crimeii de către Federația Rusă · Criza ruso-ucraineană (2021-2022) · Invazia Rusiei în Ucraina (2022) · Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina⁠(en)[traduceți] · Referendumurile de anexare din Ucraina din 2022⁠(en)[traduceți]
Intervenția militară a Rusiei în Războiul Civil Sirian⁠(en)[traduceți] · Grupul Wagner
Relații internaționale
Sancțiuni internaționale în timpul Războiului Ruso-Ucrainean · O Declarație asupra învățăturii referitoare la „Lumea rusă” („Russkiy mir”)
Format:Conflicte postsovietice · Neocolonialism  · Colonialism