Bergen, Norvegia

Bergen
—  oraș și oraș mare  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Bergen (Norvegia)
Poziția geografică în Norvegia
Coordonate: 60°23′33″N 5°19′24″E ({{PAGENAME}}) / 60.3925°N 5.3233333333333°E

Țară Norvegia
Fylke Vestland
Comună Comuna Bergen[*]
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - PrimarMarte Mjøs Persen[*][1] (Partidul Muncitoresc Norvegian, )

Suprafață
 - Total87,17 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2023)
 - Total291.189 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal5003–5098

Localități înfrățite
 - SeattleStatele Unite ale Americii
 - LübeckGermania
 - AarhusDanemarca
 - Comuna GöteborgSuedia
 - Newcastle-upon-TyneRegatul Unit
 - RostockGermania
 - MombasaKenya
 - TurkuFinlanda
 - CallaoPeru

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Bergen
Poziția localității Bergen
Poziția localității Bergen
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bergen este un oraș în provincia Vestland, din vestul Norvegiei. Orașul are aproximativ 239.209 de locuitori și este al doilea cel mai mare oraș din Norvegia.

Cartierul Bryggen din Bergen a fost înscris în anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istorie

Bergen a fost fondat în 1070 de Olav Kyrre și a fost considerat capitala Norvegiei până în 1299.

Geografie

Orașul are o suprafață de 465 km² și este situat pe coasta de sud-vest a Norvegiei, între de syv fjell (cei șapte munți). Orașul este renumit pentru nivelul înalt de ploaie/precipitație - în general, pentru fiecare zi fără ploaie, sunt două cu ploaie. Precipitație anuală medie este de 2250 mm. Cea mai lungă perioadă de ploaie neîntreruptă a fost între 3 ianuarie și 26 martie 1990, când a plouat zi-de-zi pentru aproape trei luni.

Politică

Din 2000, Bergen este administrat de un guvern municipal (byråd în norvegiană). Guvernul este compus din cinci comisari care sunt aleși de un consiliu al orașului, autoritatea supremă din Bergen.

Cartierul Bryggen

În forma lor actuală, depozitele de mărfuri din cartierul Bryggen („chei”, „ponton”) au fost construite în 1702, dar primii comercianți germani s-au stabilit acolo deja prin anii 1230. Străinii nu aveau voie să locuiască în oraș, cu excepția sezonului de vară, dar germanii au primit permisiune specială să stea și iarna începând cu anul 1278. Comerțul din Bergen a fost astfel dominat de germani, care au intrat în Liga Hanseatică. Biroul German din Bergen era condus de un consiliu ales de comercianții germani, care aveau o societate paralelă celei norvegiene. Distincția principală era faptul că germanii erau toți bărbați, neavând voie să se căsătorească. Ucenici veneau din Germania, și într-un timp când barierele sociale erau destul de stricte, puteau să urce pe scara socială, după care se întorceau în Germania unde își întemeiau familie. În 1615 erau 119 case germane în Bryggen, dar în 1736 mai erau doar 17. Biroul german a fost închis în 1754, și înlocuit cu Biroul Norvegian- numit mai târziu Biroul Bergen- care a fost închis în 1899.[2]

Între 1172 și 1702 Bryggen a ars de 7 ori. Fiecare dată, clădirile au fost reconstruite după modelul original. În 1927, cartierul a fost numit patrimoniu național, dar a fost distrus în marea sa majoritate de o explozie puternică în 1944, și de alte două incendii (1955 și 1958).

Fundația Bryggen a fost fondată în 1962, ea având ca scop să păstreze cartierul în condiții cât mai bune.

Personalități marcante

Note

  1. ^ https://www.bergen.kommune.no/politikk/ordforeren/ordforer-marte-mjos-persen, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Leif Anker, Vår nordiske verdensarv, KOM Forlag, 1997, p.124

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Bergen, Norvegia la Wikimedia Commons

  • Bergen - sit oficial


v  d  m
Orașele principale ale Norvegiei
Oslo (538,500)  · Bergen (242,000)  · Trondheim (158,613)  · Stavanger (115,157)  · Bærum (105,928)  · Kristiansand (76,917)  · Fredrikstad (70,791)  · Tromsø (63,596)  · Sandnes (58,947)  · Drammen (57,759)  · Asker (51,484)  · Skien (50,761)  · Sarpsborg (50,115)  · Bodø (44,992)  · Skedsmo (43,201)  · Sandefjord (41,555)  · Larvik (41,211)  · Ålesund (40,801)  · Arendal (39,826)  · Karmøy (37,928)  · Tønsberg (36,919)  · Porsgrunn (33,550)  · Ringsaker (31,923)  · Haugesund (31,738)  · Lørenskog (30,929)
v  d  m
Comune în Hordaland
Askøy · Austevoll · Austrheim · Bergen · Bømlo · Eidfjord · Etne · Fedje · Fitjar · Fjell · Fusa · Granvin · Jondal · Kvam · Kvinnherad · Lindås · Masfjorden · Meland · Modalen · Odda · Os · Osterøy · Radøy · Samnanger · Stord · Sund · Sveio · Tysnes · Ullensvang · Ulvik · Vaksdal · Voss · Øygarden
Hordaland coat of arms


v  d  m
Capitalele Europene ale Culturii

1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

  • v
  • d
  • m
Orașe membre ale Ligii Hanseatice după cerc
  • Orașele lider ale cercurilor sunt prezentate în majuscule.
  • Orașele libere imperiale ale Sfântului Imperiu Roman sunt indicate în italice.
Cercul sorbian
Lübeck
Principalele rute de comerț ale Ligii Hanseatice

Lubeck — unul din orașele importante ale Ligii Hanseatice
Cercul saxon
Cercul baltic
Danzig
(Gdańsk)
  • Breslau (Wrocław)
  • Dorpat (Tartu)
  • Elbing (Elbląg)
  • Königsberg (Kaliningrad)
  • Cracow (Kraków)
  • Reval (Tallinn)
  • Riga (Rīga)
  • Thorn (Toruń)
Cercul westfalian

Kontore
Orașe de bilanț și
control ale Hansei
Principale
Secundare
Alte orașe3 ale
Ligii Hanseatice
  • 1 Köln și Dortmund fuseseră ambele capitale ale Cercului Westfalian la timpi diferiți.
  • 2 Antwerp a început să dețină importanță după fosta capitală Bruges a devenit inaccesibilă din cauza colmatării canalului Zwin.
  • 3 Inițial, orașele care constituiau Liga Hanseatică, erau doar orașe portuare, dar după un timp, orașe continentale (fără ieșire la mare) au aderat la Liga Hanseatică.
  • v
  • d
  • m
Flag of Norway
v  d  m
Provinciile Norvegiei
Provincii actuale Drapelul Norvegiei
Foste provincii
v  d  m
Norvegia Norvegieni Limba norvegiană
ApărareAșezăriCapitala • Climă • Conducători • Cultură • DemografieDrapelEconomieEducație • Faună •
• Floră • Geografie • Hidrografie • IstorieÎmpărțire administrativăOrașeMonarhiPolitică • Sănătate • SportStemăTurism
Drapelul Norvegiei

Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal
  • v
  • d
  • m
  • v
  • d
  • m
Comitatele actuale
Oslo
(Fondat în 1842)
Agder
(f. 2020)
Akershus
(1662-2019, 2024-)
Buskerud
(1685-2019, 2024-)
Finnmark
(1662-2019, 2024-)
text=none
Innlandet
(f. 2020)
Møre og Romsdal
(f. 1662)
Nordland
(f. 1662)
Rogaland
(f. 1662)
Trøndelag
(f. 2018)
text=none
Telemark
(1662-2019, 2024-)
Troms
(1866-2019, 2024-)
Vestfold
(1821-2019, 2024-)
Vestland
(f. 2020)
Østfold
(1662-2019, 2024-)
text=none text=none
  • v
  • d
  • m
Foste comitate
Aust-Agder
(1685-2019)
Bergen
(1831-1972)
Hedmark
(1781-2019)
Hordaland
(1763-2019)
Nord-Trøndelag
(1804-2017)
Oppland
(1781-2019)
text=none
Sogn og Fjordane
(1763-2019)
Sør-Trøndelag
(1804-2017)
Vest-Agder
(1685-2019)
Troms og Finnmark
(2020-2023)
Vestfold og Telemark
(2020-2023)
Viken
(2020-2023)
text=none text=none text=none
Control de autoritate