Anvers

Anvers
Antwerpen
—  Oraș  —
Castelul Het Steen
Drapel Stemă
Anvers Anvers (Belgia) Antwerpen în Belgia
Coordonate: 51°13′N 4°23′E ({{PAGENAME}}) / 51.217°N 4.383°E
Țară	Belgia
Regiune	Flandra
Provincie	Anvers
Arondisment	Antwerpen
Reședință	Antwerpen
Districte	Anvers Berchem Berendrecht-Zandvliet-Lillo Borgerhout Deurne Ekeren Hoboken Merksem Wilrijk
Guvernare
- Primar	Bart de Wever[*]​[1] (Nieuw-Vlaamse Alliantie[*][[Nieuw-Vlaamse Alliantie (Flemish nationalist political party in Belgium)|​]], 1 ianuarie 2013)
Suprafață[2]
- Total	204,51 km²
Altitudine[3]	7 m.d.m.
Populație (2017)
- Total	536,079 locuitori
- Densitate	2.496,1 loc./km²
Fus orar	UTC+1
Cod poștal	2000, 2018, 2020, 2030, 2050, 2060, 2040, 2100, 2140, 2170, 2180, 2600, 2610, 2660
Prefix telefonic	03
Localități înfrățite
- 15 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Sit oficial OpenStreetMap relation
Anvers în Provincia Anvers
Districtele orașului Anvers
Modifică date / text

Anvers (numele francez, îndeobște folosit în română) sau Antwerpen (numele autohton flamand, folosit și în germană) este un oraș din regiunea Flandra din Belgia și, în același timp, capitala provinciei cu același nume.

În ianuarie 2017 orașul număra aproximativ 520.000 de locuitori, ocupând, din acest punct de vedere, primul loc între comunele din Belgia. Ca suprafață, Anvers ocupă locul al treilea, după comunele Tournai și Couvin.

Nume

După folclorul local, numele de Antwerpen provine de la cuvintele oandeze "hand werpen", care înseamnă "aruncă mâna".^[4][5] Aceasta se referă la legenda uriașului Druon Antigoon din folclorul flamand: Druon Antigoon locuia pe malurile râului Scheldt - sau pe un pod de peste râu - și îi obliga pe căpitanii corabiilor - sau pe trecatori - să îl plătească pentru a-i lăsa să treacă.^[4][5] Celora care refuzau le tăia o mână și o arunca în râu, până ce un soldat roman, Brabo, l-a ucis și i-a aruncat chiar uriașului mâna în râu.^[4][5]

Orașul este numit în engleză Antwerp, iar în spaniolă Amberes.

Localizare geografică

Orașul se întinde în cea mai mare parte de-a lungul malului drept al fluviului Escaut și este renumit pentru portul său, unul dintre cele mai mari din Europa.

Împărțire administrativă

Din punct de vedere administrativ, orașul este împărțit în 9 districte cu conducere proprie.

Monumente

• Catedrala din Anvers (secolul al XIV-lea)

Transport

Transportul public din Anvers este asigurat de compania de transport public flamandă De Lijn, care utilizează în oraș o vastă rețea de autobuze și tramvaie. În zonele centrale, tramvaiele circulă în special printr-o complexă structură subterană de premetrou.

Sport

Echipa Royal Antwerp FC a câștigat de patru ori campionatul belgian de fotbal (în 1929, 1931, 1944 și 1957).

Personalități născute aici

• Daniel van den Queborn (1552 - 1602), pictor;
• Jan Brueghel cel Tânăr (1601 - 1678), pictor;
• Henry Van de Velde (1863 - 1957), arhitect;
• Hubert Lampo (1920 - 2006), scriitor;
• Jef Geeraerts (1930 - 2015), scriitor;
• Ritchie De Laet (n. 1988), fotbalist;
• Romelu Lukaku (n. 1993), fotbalist.

Note

Vezi și

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anvers

• Locuri din patrimoniul mondial

Legături externe

• Tourism Antwerp Arhivat în 23 aprilie 2006, la Wayback Machine.
• Surprinzătorul Anvers – capitala neoficială a Flandrei, 31 ianuarie 2013, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
• Anvers - orasul diamantelor Arhivat în 12 ianuarie 2014, la Wayback Machine., 10 septembrie 2008, Revista Magazin
• Dupa-amiaza la Anvers, 28 ianuarie 2009, Iulia Stancu, Ziarul financiar

Vedere panoramică, râul Schelde și cartierul Linkeroever.

v • d • m Capitalele Europene ale Culturii 1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín