Marsilia

Marsilia
Marseille
—  oraș mare, oraș port[*], comună în Franța și oraș universitar[*]  —
Panorama Marsililei
Panorama Marsililei
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Motto: Actibus immensis urbs fulget Massiliensis.
„Prin faptele lui mari, orașul Marsilia strălucește”
Marsilia se află în Franța
Marsilia
Marsilia
Marsilia (Franța)
Poziția geografică
Coordonate: 43°17′47″N 5°22′12″E ({{PAGENAME}}) / 43.29639°N 5.37000°E

ȚarăFranţa Franța
RegiuneProvența-Alpi-Coasta de Azur
DepartamentBouches-du-Rhône

AtestareSecolul al VII-lea î.Hr.

Guvernare
 - PrimarBenoît Payan[*][[Benoît Payan (politician francez)|​]] (Partidul Socialist, )

Suprafață[2]
 - Oraș240,62 km²
Altitudine12 m.d.m.

Populație (2009)[1]
 - Oraș850,602 locuitori
 - Densitate3.535,3 loc./km²
 - Metropolitană1.715.096 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal13000
Prefix telefonic491

Localități înfrățite
 - 26 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Sit oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

[[Fișier:
Marsilia se află în Franța
Marsilia
|290x290px|none|Poziția localității Marsilia]]Poziția localității Marsilia
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Marsilia (în franceză Marseille, occitană Marselha) este al doilea cel mai mare oraș din Franța. Situată pe coasta Mediteranei, în vechea Provența (Provenza în italiană, în franceză Provence, Provença în occitană), este cel mai mare port comercial al țării. Marsilia este prefectura departamentului Bouches-du-Rhône și capitala regiunii Provence-Alpi-Coasta de Azur.

Orașul Marsilia văzut din avion.

Are o populație de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 în aglomerarea urbană Marsilia-Aix-en-Provence.

Massalia

Figurează printre cele mai vechi orașe ale Franței,[3] fiind fondată sub numele de Massalía (în greacă veche Μασσαλία), spre anii 600 î.Hr., de către marinari și negustori greci originari din Phocaea. Vechiul nume grecesc, Massalía, provine din cuvântul grecesc Mασα (citit masa), ce înseamnă „jertfă”.

În anul 49 î.Hr., orașul a trecut în subordinea romanilor, primind numele de Massilia, care, prin evoluție fonetică, a devenit numele actual al orașului, în occitană, Marselha, iar în franceză, Marseille.

Spiritualitate

Catedrala Notre Dame de La Garde („Sfânta fecioară Maria cea păzitoare”)

Marsilia a fost evanghelizată începând cu secolul I. Potrivit legendei, predicator ar fi fost Lazăr din Betania, Marta și Maria, cei trei frați prieteni ai lui Isus Cristos.

În secolul IV se stabilește la Marsilia monahul Sfântul Ioan Casian, de origine din Dobrogea, care pune pe picioare monahismul galic. Acesta s-a născut în anul 365 într-o așezare situată la gurile Dunării. A fost călugăr la Betleem, călugăr pelerin în Egipt, diacon la biserica St. Ioan Gură-de-aur în Constantinopol, preot la Roma. În primăvara anului 416, el ajunge la Marsilia și se stabilește acolo. Construiește o criptă peste mormintele a doi martiri pentru a sărbători Euharistia. Era un obicei al Bisericii să alăture sărbătoarea Sacrificiului lui Isus cu sărbătoarea sacrificiului celor care au murit pentru el, iar mormintele pe care se ține slujba erau întotdeauna ale unor martiri. Absida acestei cripte a dispărut, cripta fiind modificată în secolul al XIII-lea, însă din perioada paleocreștină au rămas numeroase urme ale venerării: stâlpi decorați, sculpturi, încrustații ca figuri biblice, monograme ale lui Isus. Sfântul Casian a murit în anul 435.

Clima

Date climatice pentru Observatorul Longchamp din Marsilia.
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 11.8
(53,2)
12.9
(55,2)
15.5
(59,9)
17.9
(64,2)
22.2
(72)
25.7
(78,3)
29.1
(84,4)
28.7
(83,7)
25.0
(77)
20.4
(68,7)
15.0
(59)
12.6
(54,7)
19,7
(67,5)
Media zilnică °C (°F) 8.4
(47,1)
9.1
(48,4)
11.2
(52,2)
13.4
(56,1)
17.5
(63,5)
20.8
(69,4)
24.0
(75,2)
23.7
(74,7)
20.4
(68,7)
16.3
(61,3)
11.5
(52,7)
9.3
(48,7)
15,5
(59,9)
Minima medie °C (°F) 4.9
(40,8)
5.3
(41,5)
6.9
(44,4)
8.9
(48)
12.7
(54,9)
16.0
(60,8)
18.9
(66)
18.7
(65,7)
15.8
(60,4)
12.3
(54,1)
7.9
(46,2)
6.0
(42,8)
11,2
(52,2)
Precipitații mm (inches) 65.4
(2.575)
47.3
(1.862)
48.7
(1.917)
55.2
(2.173)
41.0
(1.614)
26.8
(1.055)
9.1
(0.358)
34.0
(1.339)
65.5
(2.579)
91.6
(3.606)
55.2
(2.173)
52.3
(2.059)
592,2
(23,315)
Nr. de zile cu precipitații 5 5 4 6 5 3 1 3 5 6 6 6 53
Ore însorite 150.0 155.5 215.1 244.8 292.5 326.2 366.4 327.4 254.3 204.5 155.5 143.3 2.835,5
Sursă: 1971-2000 normals for Longchamp observatory [4]
Marsilia văzută din Notre-Dame de la Garde

Educație

Personalități

Al 7-lea arondisment al Marsiliei

Referințe

  1. ^ „Population légale pour 2009”. Insee.fr. Accesat în . 
  2. ^ répertoire géographique des communes, accesat în  
  3. ^ Duchêne, Roger (), Marseille (în franceză), Fayard, ISBN 2-213-60197-6 .
  4. ^ Normales et records climatologiques 1971-2000 à Marseille Observatoire Longchamp - Infoclimat, www.infoclimat.fr 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Marsilia
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Marseille
  • Official website
  • Official tourism website
  • Photographs of Marseille Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Interactive virtual tour
  • Metro public transport Arhivat în , la Wayback Machine.
  • AncientWorlds.net Massilia
  • German submarine base in Marseille
  • Aerial Map of Marseille fr
  • Extensive Creative Commons phototeque of Marseille and its environs Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Marsilia - Fotografii[nefuncțională]
  • Marsilia, 8 august 2011, Maria Olaru, Descoperă - Travel
  • Marsilia, mozaicul din Hexagon, 8 noiembrie 2007, Evenimentul zilei

Vezi și


v  d  m
Comune din departamentul Bouches-du-Rhône

Aix-en-Provence · Allauch · Alleins · Arles · Aubagne · Aureille · Auriol · Aurons · La Barben · Barbentane · Les Baux-de-Provence · Beaurecueil · Belcodène · Berre-l'Étang · Bouc-Bel-Air · La Bouilladisse · Boulbon · Cabannes · Cabriès · Cadolive · Carnoux-en-Provence · Carry-le-Rouet · Cassis · Ceyreste · Charleval · Châteauneuf-le-Rouge · Châteauneuf-les-Martigues · Châteaurenard · La Ciotat · Cornillon-Confoux · Coudoux · Cuges-les-Pins · La Destrousse · Éguilles · Ensuès-la-Redonne · Eygalières · Eyguières · Eyragues · La Fare-les-Oliviers · Fontvieille · Fos-sur-Mer · Fuveau · Gardanne · Gémenos · Gignac-la-Nerthe · Grans · Graveson · Gréasque · Istres · Jouques · Lamanon · Lambesc · Lançon-Provence · Maillane · Mallemort · Marignane · Marsilia · Martigues · Mas-Blanc-des-Alpilles · Maussane-les-Alpilles · Meyrargues · Meyreuil · Mimet · Miramas · Mollégès · Mouriès · Noves · Orgon · Paradou · Pélissanne · Les Pennes-Mirabeau · La Penne-sur-Huveaune · Peynier · Peypin · Peyrolles-en-Provence · Plan-de-Cuques · Plan-d'Orgon · Port-de-Bouc · Port-Saint-Louis-du-Rhône · Puyloubier · Le Puy-Sainte-Réparade · Rognac · Rognes · Rognonas · La Roque-d'Anthéron · Roquefort-la-Bédoule · Roquevaire · Rousset · Le Rove · Saint-Andiol · Saint-Antonin-sur-Bayon · Saint-Cannat · Saint-Chamas · Saintes-Maries-de-la-Mer · Saint-Estève-Janson · Saint-Étienne-du-Grès · Saint-Marc-Jaumegarde · Saint-Martin-de-Crau · Saint-Mitre-les-Remparts · Saint-Paul-lès-Durance · Saint-Pierre-de-Mézoargues · Saint-Rémy-de-Provence · Saint-Savournin · Saint-Victoret · Salon-de-Provence · Sausset-les-Pins · Sénas · Septèmes-les-Vallons · Simiane-Collongue · Tarascon · Le Tholonet · Trets · Vauvenargues · Velaux · Venelles · Ventabren · Vernègues · Verquières · Vitrolles

v  d  m
Orașe franceze cu peste 100.000 de locuitori
Peste 200.000
de locuitori
BordeauxLilleLyon • Marsilia • MontpellierNantesNisaParisRennesStrasbourgToulouse
Drapelul Franţei
100.000-200.000
de locuitori
Aix-en-ProvenceAmiensAngersArgenteuilBesançonBoulogne-BillancourtBrestCaenClermont-FerrandDijonGrenoblele HavreLimogesle MansMetzMulhouseNancyNîmesOrléansPerpignanReimsRouen • Saint-Denis • Saint-Étienne • Saint-Paul • ToulonToursVilleurbanne
v  d  m
Capitalele Europene ale Culturii

1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

Control de autoritate
 Acest articol legat de o zonă sau o localitate din Franța este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa