Liga Hanseatică

Acest articol se referă la Liga Hanseatică, alianță comercială a diferite orașe porturi din nordul Europei. Pentru alte sensuri, vedeți Hansa (dezambiguizare).
Liga Hanseatică
 – 
CapitalăLübeck
Guvernare
Istorie
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Carta marina a întregii regiuni a Mării Baltice (1539).

Liga Hanseatică (în germană : die Hanse, în norvegiană: Hansaen, în olandeză: de Hanze, în poloneză: Hanza, în suedeză: Hansan) a fost o alianță militară și comercială a orașelor de la Marea Nordului până la Marea Baltică, începând cu Evul Mediu târziu (secolul al XIII-lea) până în secolul al XVII-lea. La ultima conferință a Hansei, desfășurată la Lübeck în anul 1669, au participat doar nouă orașe: Lübeck, Hamburg, Brema, Braunschweig, Gdansk, Hildesheim, Colonia, Osnabrück și Rostock.

Numele Hansei s-a păstrat în denumirile oficiale ale orașelor Hamburg (Hansestadt Hamburg) și Brema (Hansestadt Bremen, cu statut de land federal), precum și în denumirea companiei Lufthansa (în traducere: Hansa Aerului sau Hansa Aeriana


Istoric

Formarea Ligii Hanseatice la Hamburg, din SIRNG, conform unei reprezentări ulterioare din 1241.

Istoricii au căzut de comun acord că originea Ligii trebuie coroborată cu fondarea orașului Lübeck, care s-a petrecut în 1158/1159, după cucerirea zonei care aparținuse anterior contelui de Schauenburg și Holstein de către Henric Leul, ducele Saxoniei.

Expedițiile comerciale, raidurile și pirateria au fost comune zonei Baltice din timpuri străvechi. Spre exemplu, marinarii din Gotland navigaseră atât de departe, încât până și orașul Novgorod le era relativ accesibil. Totuși, comerțul interstatal din nordul Europei, și în special din Marea Baltică, a fost practic nesemnificativ până la constituirea Hansei, dată după care a început să se desfășoare la o scară majoră.

Orașele germane obținuseră controlul asupra comerțului din Marea Baltică cu o relativă ușurință pentru mai bine de un secol, între anii 1120-1250, timp în care Lübeck a devenit nodul central al rețelei comerțului maritim care conecta toate zonele adiacente Mării Nordului și Mării Baltice. Apogeul hegemoniei orașului liber Lübeck s-a petrecut în secolul al XV-lea. Visby, unul din puternicele centre comerciale ale zonei, a refuzat în 1358 să devină membru al Ligii Hanseatice întrucât navigatorii acestui oraș dominaseră Baltica înaintea constituirii Hansei. Una din tacticile de succes pe care marinarii Visby-ului o aplicaseră, înainte de existența Hansei, fusese ideologia monopolistică, concept cu ajutorul căreia au eliminat competiția navigatorilor din insula Gotland.

Membri ai Ligii Hanseatice

Cercul Vend și Pomeranian

Orașele din Cercul Vend și Pomeranian

Cercul Saxonia, Turingia și Brandenburg

Cercul Polonia, Prusia, Livonia și Suedia

Cercul Rinului, Westfalia, Olanda

Membri care aveau drept de control și de ținere a evidenței (Kontore)

Kontore principale

Bryggen din orașul norvegian Bergen

Kontore secundare

Alte orașe cu o comunitate hanseatică

Versiunile moderne ale Ligii Hanseatice

Orașul-ligă "Hansa"

În 1980, foștii membri ai Ligii Hanseatice au întemeiat o "Hansă Nouă" în orașul olandez Zwolle. Această ligă modernă invită toți membrii și toate orașele care au avut un trecut hanseatic. În 2012, Noua Ligă avea 187 de membri, 12 din ei fiind orașe rusești (între care, Novgorod). Noua Hansă încurajează și dezvoltă legături de afaceri, turismul și schimburi culturale. [1]

Cartierul general se regăsește în orașul german Lübeck. Președintele de azi al Noii Ligi Hanseatice e domnul Bernd Saxe, primarul orașului Lübeck. La fiece an, unul din orașele-membre ale Noii Hanse găzduiește festivalul mondial "Zilele Ligii Moderne Hanseatice".

În 2006, localitatea englezească King's Lynn s-a alăturat Hansei. În 2012, tot din Anglia, a venit rândul localității Hull, apoi în 2016, Boston. [2]

O altă structură hanseatică modernă a apărut în februarie 2018, când miniștrii de finanțe: danez, estonian, finlandez, irlandez, leton, lituanian, olandez și suedez s-au adunat pentru a semna un tratat [3]. Documentul reflectă "viziunile și valorile comune ale acestor țări pentru punerea la punct a UEM-ului".

Vezi și

  • fr Tesalocrație

Referințe

  1. ^ "City League The HANSE"”. Arhivat din original în . Accesat în . Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
  2. ^ Paul Richards (introduction) (). Six Essays in Hanseatic History. "Poppyland" din Cromer. p. 128 pages, plates and maps. 
  3. ^ „Finance ministers from Denmark, Estonia, Finland, Ireland, Latvia, Lithuania, the Netherlands and Sweden underline their shared views and values in the discussion on the architecture of the EMU” (PDF). Accesat în . 

Bibliografie în limba engleză

  • P. Dollinger The German Hansa (1970, retipărită în 1999);
  • E. Gee Nash The Hansa (1929, retipărită în 1995, Barnes and Noble)

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Liga Hanseatică
  • Hanseatic Towns Network — În toate limbile Hansei
  • v
  • d
  • m
Orașe membre ale Ligii Hanseatice după cerc
  • Orașele lider ale cercurilor sunt prezentate în majuscule.
  • Orașele libere imperiale ale Sfântului Imperiu Roman sunt indicate în italice.
Cercul sorbian
Lübeck
Principalele rute de comerț ale Ligii Hanseatice

Lubeck — unul din orașele importante ale Ligii Hanseatice
Cercul saxon
Cercul baltic
Danzig
(Gdańsk)
  • Breslau (Wrocław)
  • Dorpat (Tartu)
  • Elbing (Elbląg)
  • Königsberg (Kaliningrad)
  • Cracow (Kraków)
  • Reval (Tallinn)
  • Riga (Rīga)
  • Thorn (Toruń)
Cercul westfalian

Kontore
Orașe de bilanț și
control ale Hansei
Principale
Secundare
Alte orașe3 ale
Ligii Hanseatice
  • 1 Köln și Dortmund fuseseră ambele capitale ale Cercului Westfalian la timpi diferiți.
  • 2 Antwerp a început să dețină importanță după fosta capitală Bruges a devenit inaccesibilă din cauza colmatării canalului Zwin.
  • 3 Inițial, orașele care constituiau Liga Hanseatică, erau doar orașe portuare, dar după un timp, orașe continentale (fără ieșire la mare) au aderat la Liga Hanseatică.
  • v
  • d
  • m
Rute comerciale
  • Drumul Chihlimbarului
  • Rețeaua comercială maritimă austroneziană
  • Rute de canoe canadiene
  • Ruta Dvārakā–Kamboja
  • Grand Trunk Road
  • Hærvejen
  • Liga Hanseatică
  • Hiri trade cycle
  • Incense trade route
  • Drumul Regilor
  • Inelul Kula
  • Lapita culture
  • Republicile maritime
  • Maritime Silk Road
  • Old Salt Route
  • Penarikan Route
  • Polynesian navigation
  • Rome-India routes
  • Royal Road
  • Drumul Sării
  • Sepik Coast exchange
  • Siberian Route
  • Drumul mătăsii
  • Spanish Road
  • Comerțul cu mirodenii
  • Brouwer Route
  • Tea Horse Road
  • Trans-Saharan trade
  • Trepanging
  • Comerțul triunghiular
  • Via Maris
  • Volga trade route
  • Varangians to the Greeks
  • Way of the Patriarchs
Control de autoritate