Țara Bârsei

Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság, latină Terra Borza^[1]), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, având Brașovul cea mai importantă localitate.

Nume

Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană Burzen),^[2] care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur.

Numele râului provine din cuvântul slavic "brza" care înseamnă "rapid".^[2]

Geografie

Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Aceasta este străbătută de numeroase râuri și pâraie repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.

Istorie

Locuită încă din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.^[3] Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu maghiarii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. În primul secol după întemeierea lor, așezările săsești ale Țării Bârsei au trebuit să suporte șase invazii ale tătarilor (1241-1242, 1278, 1284-1285, 1335, 1344, 1345).^[4]Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. Odată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.

Stemă

Stema Țării Bârsei înfățișează un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu însoțit de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată și o coroană trilobară.

Localități

Denumirile sunt în română, germană și maghiară.

Bod (Brenndorf, Botfalva)

Bran (Törzburg, Törcsvár)

Brașov (Kronstadt, Brassó)

Codlea (Zeiden, Feketehalom)

Cristian (Neustadt, Keresztényfalva)

Dumbrăvița

Feldioara (Marienburg, Földvár)

Ghimbav (Weidenbach, Vidombák)

Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény)

Hărman (Honigberg, Szászhermány)

Măieruș (Nußbach, Szászmagyarós)

Prejmer (Tartlau, Prázsmar)

Râșnov (Rosenau, Barcarozsnyó)

Rotbav (Rotbach, Szászveresmart)

Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter)

Șercaia (Schirkanyen, Schirkengen, Scharken)

Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány)

Zărnești(Zernescht, Zernest)

Imagini

• 
  1826 - Dangale pentru vitele din Țara Bârsei și din Districtul Brașov
• 
  Hartă a lui A. Ortelius (1598)
• 
  Localizarea Țării Bârsei în România
• 
  Vedere asupra Țării Bârsei din vârful Postăvaru. Ghimbav este în dreapta, iar Codlea se vede în depărtare Munții Măgura Codlei.

Bibliografie

• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Martin Rill (ed.): Das Burzenland. Städte, Dörfer, Kirchenburgen. Edition Wort und Welt, München 1999. ISBN 3-932413-03-2.
• Heinrich Wachner: Geschichte des Burzenlandes. Ed. Aldus, Brașov, 1994
• Brigitte Stephani: Ein Heimatmuseum im Burzenland. In: Tribuna României. Die deutsche Seite (București), XI/226, 15.8.1982.
• Claus Stephani: Die steinernen Blumen. Burzenländer sächsische Sagen und Ortsgeschichten. Ed. Ion Creangă, București, 1977.^[5]
• Nicolae Dunăre (ed.): Țara Bîrsei, II. Editura Academiei RSR, București, 1974.
• Erich Jekelius (Hg.): Die Wirtschaftsgeschichte des Burzenlandes. (Reihe: Das Burzenland; Bd. V,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
• Erich Jekelius (Hg.): Die Dörfer des Burzenlandes.(Reihe: Das Burzenland; Bd. IV,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
• Erich Jekelius (Hg.): Kronstadt. (Reihe: Das Burzenland; Bd. III,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1928.

Note

Vezi și

Portal Țara Bârsei

• Țara Năsăudului
• Sași
• Mocani
• Junii Brașoveni http://destinatii.liternet.ro/articol/70/Vasile-Oltean/Junii-Brasoveni-legenda-si-adevar.html

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ţara Bârsei

• Desene și hărți istorice ale României
• Hartă cu o reconstituire a fortificațiilor Țării Bârsei
• de Oameni și locuri în Țara Bârsei
• de Harta așezărilor germane din Transilvania
• de Numele germane ale munților din Țara Bârsei Arhivat în 15 iulie 2006, la Wayback Machine.
• ro Despre juni
• ro Muzeul Etnografic Brașov - pagină oficială
• ro Muzeul Etnografic Brașov - prezentare
• de Țara Bârsei
• de Țara Bârsei, descriere și picturi ale principalelor atracții (cetăți)

Portal România

v • d • m Regiuni istorice ale României Regiuni istorice Banat  · Crișana · Dobrogea (exclusiv Cadrilater) · Maramureș  · Moldova (inclusiv Basarabia cu Bugeacul, Bucovina și Herța) · Muntenia  · Oltenia  · Transilvania (inclusiv Ținutul Secuiesc)  · Zone etnografice românești Țara Amlașului · Țara Almăjului · Țara Bârsei · Țara Buzaielor · Țara Chioarului · Țara Făgărașului · Țara Hațegului · Țara Lăpușului · Țara Moților · Țara Năsăudului · Țara Oașului · Ținutul Pădurenilor · Mărginimea Sibiului · Țara Zarandului · Țara Silvaniei · maghiare Țara Călatei (Kalotaszeg) · Ținutul Ierului (Érmellék) · Ținutul Sării (Sóvidék) · săsești Ținutul Reghinului (Reener Ländchen) · ucrainene  ·