Țara Călatei
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Regiunile etongrafice maghiare din Transilvania. La poziția 17 de regăsește regiunea etnografică Țara Călatei
Port popular maghiar din zona Călata
Fete din Izvoru Crișului, gătite de Rusalii
Biserica reformată din Sâncraiu, cu o săteancă în costum popular
Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) este o regiune etnografică maghiară situată în nord-vestul României, ce cuprinde partea vestică a județului Cluj și extremitatea sudică a județului Sălaj. Regiunea este dispusă în văile dintre municipiul Cluj și Huedin.
Istorie
Unul din promotorii arhitecturii și ornamenticii din Țara Călatei a fost scriitorul și arhitectul Károly Kós (1883-1977) care, în primăvara anului 1919, împreună cu alți intelectuali maghiari din Țara Călatei[cine?], a proclamat în Huedin Republica din Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară de la 1889 și reunite sub numele de transilvanism.
Localități
Orașe și comune
- Comuna Aiton, Cluj
- Comuna Călățele, Cluj
- Comuna Feleacu, Cluj
- Comuna Fildu de Jos, Sălaj
- Comuna Gilău, Cluj
- Huedin
- Comuna Mărgău, Cluj
- Comuna Poieni, Cluj
- Comuna Sâncraiu, Cluj
- Comuna Săcuieu, Cluj
- Comuna Săvădisla, Cluj
Sate
Cetăți
Pe teritoriul regiunii au fost ridicate mai multe cetăți:
- Cetatea Bologa, județul Cluj
- Cetatea Almașului, județul Sălaj
- Cetatea Aghireșu, județul Cluj
- Cetatea Liteni, județul Cluj
- Cetatea Fetei, Florești, județul Cluj
- Cetatea Gilău, județul Cluj
- Cetatea Bedeciu, nu poate fi văzută în teren - este doar marcată arheologic.
Legături externe
- hu Harta Țării Călatei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Hartă a regiunii Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Țara Călatei, scurtă descriere etnografică Arhivat în , la Wayback Machine.
- Tură de iarnă: Țara Călatei, în zigzag, 13 decembrie 2012, cluj.travel - [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||||||||||||
