Măieruș, Brașov

Măieruș
Nussbach
—  sat și reședință de comună  —
Biserica Adormirea Maicii Domnului (monument istoric)
Biserica Adormirea Maicii Domnului (monument istoric)
Stemă
Stemă
Măieruș se află în România
Măieruș
Măieruș
Măieruș (România)
Localizarea satului pe harta României
Măieruș se află în Județul Brașov
Măieruș
Măieruș
Măieruș (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°53′57″N 25°32′32″E ({{PAGENAME}}) / 45.89917°N 25.54222°E

Țară România
Județ Brașov
Comună Măieruș

SIRUTA41391
Atestare documentară1377

Altitudine[2]492 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.728 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507120
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Măieruș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Măieruș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Măieruș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Măieruș, Brașov

Măieruș, mai demult Măeruș, Măgheruș, Măghieruș, Alun (în dialectul săsesc Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în germană Nußbach, Nussbach, în maghiară Szászmagyarós, Magyarós) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale ferată cu stație pentru marfă la distanță de 7 km. Face parte din zona istorică numită Țara Bârsei.

Istoric

Datorită poziției sale strategice, se presupune că localitatea a reprezentat un punct de interes pentru Cavalerii Teutoni, atunci când aceștia au fost aduși aici de către împăratul maghiar Andrei al II-lea, în 1211.

Primele documente referitoare la această așezare datează din 1377.

Biserica fortificată, construită în secolul al XIV-lea, a fost înconjurată de ziduri având circa 6-8 m înălțime, din care nu au mai rămas decât fragmente. În urma unui incendiu devastator, biserica și clopotnița au fost refăcute în stil gotic, în 1573.

În 1866 a fost construită șoseaua de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor brașoveni Bruss și Wagner.

Demografie

În timpul ciumei din 1718-1719 din această localitate au pierit 230 de oameni. După depopularea masivă a satului, aceasta a primit un aflux de români, fapt care a modificat structura demografică.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.626 locuitori, dintre care 958 germani, 533 români, 53 maghiari ș.a.[3]

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au murit 46 de măierușeni. În cadrul acțiunii de deportare a germanilor în Uniunea Sovietică au fost deportați 146 de măierușeni, dintre care 14 oameni au murit în U.R.S.S..

Potrivit recensământului intern al Bisericii Evanghelice în 1997 mai trăiau 132 de sași în localitate.

Economie

Economia măierușană se bazează în principal pe exploatarea lemnului și creșterea animalelor, având largi suprafețe împădurite și multe pășuni.

Învățământ și cultură

În sat se află o grădiniță și o școală generală. Corul din Măieruș a fost înființat în anul 1919.

Vezi și

Galerie imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Măieruș
    1826 - Danga pentru vitele din Măieruș
  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Școala
    Școala
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (monument istoric)
    Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (monument istoric)
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (nava spre iconostas)
    Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (nava spre iconostas)
  • Ușile împărătești
    Ușile împărătești
  • Biserica evanghelică fortificată (monument istoric)
    Biserica evanghelică fortificată (monument istoric)
  • Turnul cu ceas
    Turnul cu ceas
  • Portalul sudic
    Portalul sudic
  • Ansamblul format din altar și orgă
    Ansamblul format din altar și orgă
  • Oltul la Măieruș
    Oltul la Măieruș
  • O „capodoperă” a infrastructurii rutiere: podul de lemn peste Olt, singurul pe o distanţă de zeci de km, se zgâlţâie chiar şi la trecerea unui autoturism
    O „capodoperă” a infrastructurii rutiere: podul de lemn peste Olt, singurul pe o distanţă de zeci de km, se zgâlţâie chiar şi la trecerea unui autoturism

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 84.

Legături externe

Portal icon Portal Țara Bârsei
  • ro Despre Măieruș
  • de www.nussbach.de
  • de www.burzenland.de/nussbach.html Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Localități care au aparținut de domeniul ordinului cavalerilor teutoni din Țara Bârsei, în perioada 1211-1225.
BodBrașovCodleaCristianCuciulataDopcaFeldioaraGhimbavHălchiuHărman • Măieruș • PrejmerRâșnovRotbavSânpetruȘercaiaVeneția de JosVeneția de Sus

După O.Mittelstrass, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München, 1961.
v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească.
Târguri
Sate libere săsești
BodCristianGhimbavHălchiuHărman • Măieruș • RotbavSânpetruVulcan
Domeniul Branului și
posesiuni ale Brașovului
Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului
Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința
Brașov (253.200 loc.)
Stema judeţului Braşov
Municipii

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Orașe

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.)

Comune

Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan

Sate
Sate din județul Brașov