Securitate și sănătate în muncă

Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect pe pagina de discuție.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Siguranța și sănătatea în muncă(SSM), denumit în mod obișnuit securitate și sănătate în muncă( SSM ), sănătatea la locul de muncă pe scurt Securitatea muncii[1], sau siguranța la locul de muncă, este un domeniu multidisciplinar în cauză cu securitatea, sănătatea și bunăstarea oamenilor în muncă. Securitate și sănătate în muncă este ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă;

În România prin "Securitate și sănătate în munca" reprezintă un ansamblu de activități având ca scop asigurarea condițiilor optime în desfășurarea procesului de muncă, apărarea sănătății, integrității corporale si vieții lucrătorilor si a altor persoane angrenate in procesul de muncă[2]. Procedurile si standardele de securitatea muncii definesc un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de munca.

Scop

Scopul unui program de securitate și sănătate în muncă este de a încuraja un mediu ocupațional sigur și sănătos[3].Activitatea de prevenire si protecție are ca scop asigurarea unor condiții de munca optime, prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul persoanelor angrenate in activitati lucrative si adaptarea la progresul știintei si tehnicii. In conformitate cu aceste reglementari, obligația de a asigura securitatea si sănătatea, în toate aspectele referitoare la munca, revine conducerii persoanei juridice iar obligațiile lucratorilor nu exonereaza de raspundere angajatorul.

Definiție

După cum este definit de Organizația Mondială a Sănătății(OMS), „sănătatea în muncă se ocupă de toate aspectele sănătății și securității la locul de muncă și se concentrează puternic pe prevenirea primară a pericolelor”. Sănătatea a fost definită ca „o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității”. Sănătatea la locul de muncă este un domeniu multidisciplinar al asistenței medicale care se referă la a permite unei persoane să își exercite ocupația, în modul în care cauzează cel mai puțin rău sănătății sale. Se aliniază la promovarea sănătății și siguranței la locul de muncă, care se ocupă cu prevenirea daunelor provocate de pericolele la locul de muncă.

În România prin angajator se înțelege persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității[2].

Note

  1. ^ It can be confusing that British English also uses industrial medicine to refer to occupational health and safety and uses health to refer to occupational medicine. See the Collins Dictionary entries for industrial medicine and occupational medicine and occupational health.
  2. ^ a b Legea 319 din 2006 Legea securității și sănătății în muncă, art.5, lit. f și n
  3. ^ „Oak Ridge National Laboratory | ORNL”. www.ornl.gov. Accesat în . 

Bibliografie

  • Health and Safety Executive (2009): A Guide to Safety and Health Regulation in Great Britain Arhivat în , la Wayback Machine.. 4th edition. ISBN: 978-0-7176-6319-4
  • Koester, Frank (aprilie 1912). „Our Stupendous Yearly Waste: The Death Toll of Industry”. The World's Work: A History of Our Time. XXIII: 713–715. Accesat în . 
  • Ladou, Joseph (). Current Occupational & Environmental Medicine (ed. 4th). McGraw-Hill Professional. ISBN 978-0-07-144313-5. 
  • Legea 319 din 2006 privind securitatea și sănătatea în muncă cu modificările și completările ulterioare, M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006

Vezi și

Legături externe

  • Occupational safety and health
  • Occupational medicine
  • Legislație securitate și sănătate în muncă - Site-ul oficial Inspecția Muncii
  • European Agency for Safety and Health at Work (EU-OSHA)
  • v
  • d
  • m
Boli și leziuni
profesionale
Siguranță
Igiena muncii
  • Risc (ocupational,biologic)
  • Pericol(chimic, fizic)
  • Riscul psihosocial
  • Prevenirea prin proiectare
  • Ierarhia controalelor pericolelor
  • Limită de expunere profesională
  • Evaluarea expunerii
  • Epidemiologia ocupațională
  • Supravegherea sănătății la locul de muncă
Profesii
Siguranță
  • Lista de verificare
  • Evacuarede urgență
  • Pericol
  • Ierarhia controalelor pericolelor
  • Eliminarea pericolului
  • Controale tehnice
  • Echipament individual de protecție
  • Analiza siguranței locului de munca
  • Blocare-etichetare
  • Permis de munca
  • Manual de operare
  • Evaluarea riscului
  • Cultura siguranței
  • Procedura standard de operare
Vezi și
  • v
  • d
  • m
Clasificare
Angajare/
Forță de muncă
Carieră și pregătire
Prezența
Program de lucru
  • Săptămâna de patru zile
  • Ziua de opt ore
  • Ziua de șase ore
  • Program flexibil
  • Peste orar
  • Orele suplimentare
  • Program în ture
  • Muncă în schimburi
  • Telecommuting
  • Timpul de lucru
  • Săptămâna de lucru și weekend
Salariu (Remunerație)
Beneficii, concedii
De cooperare
Securitate
si sănătate în muncă
Încetare contract
  • Concediere
  • Demisie
  • Pensionare (limită de vîrstă, medical, planificată)
  • Concediere temporară
  • Perioada de preaviz
  • Concediere pe nedrept
  • Restructurare
Disponibilitate
Șomaj
Șabloane
Aspecte ale locurilor de muncă, Aspecte ale ocupațiilor, Aspecte ale organizațiilor, Aspecte ale locurilor de muncă, Titluri corporative, Munca organizată
  • v
  • d
  • m
Concepție
Sănătate
Setări
Asistență medicală
Prevenirea bolilor infecțioase
și epidemice
Pandemia de COVID-19
Boală - termeni
Termeni medicali
  • v
  • d
  • m
Instituții
Mecaniseme
  • Mecanismul european de protecție civilă (2001)
  • Programul european pentru protecția infrastructurilor critice (2004)
Instrumente
  • RescEU
  • 112 (număr de apel de urgență)
  • eCall
  • Sistemul european de schimb de informații în caz de urgență radiologică (ECURIE)
  • Echipamente electrice(Reglementări Antiex)
  • Înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice, Regulamentul REACH
  • Directiva Seveso
  • Directiva RoHS