Patologie

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Îi lipsesc notele de subsol. Marcat din februarie 2014.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din februarie 2014.
  • Conține greșeli de ortografie și/sau de punctuație. Marcat din februarie 2014.

 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.


Patologia este partea medicinei care se ocupă cu etiologia (cauzele), patogeneza (fenomenele, mecanismele) bolii, mai precis cu simptomele (semnele) sau grupul de simptome (sindroame) ale bolii, precum și cu urmările acestora asupra organismului.

Istoric

Termenul provine din limba greacă, παθολογία (pathologia) fiind pentru prima oară folosit de medicul grec Galenos (129-201). Termenul este format din cuvintele πάθος (pathos) = suferință, boală și λόγος (logos) = cuvânt, rațiune, învățătură, știință, cu alte cuvinte: știința despre suferință. Azi acest termen este utilizat de medicina de boli interne.
Forma în care este utilizat termenul azi se datorează cercetătorului italian Giovanni Battista Morgagni (1682-1771) care a conceput un studiu medical De sedibus et causis morborum (Cauza bolilor) 1761 care este piatra de temelie a cercetărilor științifice.
Deja în antichitate, în perioada vechilor egipteni și a grecilor antici, s-au întreprins studii anatomice prin deschidere de cadavre.
Abia la sfârșitul secolului XVIII disecțiile au scopul în afară de cercetare anatomică, și o înțelegere mai profundă a organelor modificate de boală. Prima catedră de patologie este înființată în anul 1819 în Strasbourg de (Jean-Frédéric Lobstein (1777-1835), iar în anul 1844 devine în Viena obiect de examen.
Rudolf Virchow în 1858 pune bazele patologiei celulare, observând modficările patologice a celulelor bolnave, (histopatologie) metodă care folosește și azi unele dintre principiile lui Virchow.

Importanța patologiei

Patologie

Patologia este un instrument important pentru medicină de a înțelege mecanismul, modificările de organ produse de boli, îmbunătățirea stabilirii diagnosticului, nu numai din timpul vieții dar și după moartea pacientului.
Un aspect important care se poate stabili exclusiv numai cu ajutorul patologiei prin biopsie, natura benignă sau malignă a unei tumori, sau prin necropsie (autopsie)stabilirea faptului dacă tratamentul prescris de medic a fost corect sau fals, date necesare medicinei legale (forensic pathologist).
Patologia are două ramuri:

  • Anatomia patologică care examinează modificările organelor macroscopic
  • Patologia histologică care examinează modificările țesuturilor sau celulelor bolnave sub microscop

Vezi și

  • Anatomie
  • Anatomie patologică

Legături externe

  • în limba germană:
  • Online-Atlas Pathologie Arhivat în , la Wayback Machine. (englisch)
  • Pathologie-Online (deutsch)
  • Virtueller Histologiekurs der Uni Zürich
  • Österreichische Gesellschaft für Pathologie
  • Deutsche Gesellschaft für Pathologie
  • European Society of Pathology Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Internationale Akademie für Pathologie, Deutsche Abteilung
  • PathoPic (Pathologie - Bilddatenbank) Arhivat în , la Wayback Machine.
  • v
  • d
  • m
Medicină
Specialități
și
subspecialități
Chirurgie
Medicină internă
Obstetrică și ginecologie
  • Ginecologie
  • Oncologie ginecologică
  • Medicină materno-fetală
  • Obstetrică
  • Endocrinologie reproductivă și infertilitate
  • Uroginecologie
Diagnostic
Altele
Educația medicală
Subiecte conexe
  • Wikipedia book Carte
  • Categorie Categorie
  • Commons Commons
  • WikiProject Wikiproiect
  • Portal Portal
  • Contur
v  d  m
Medicină: Patologie
Principii patologice

Boală (Infecție, Neoplazii· Hemodinamică (Ischemie· Inflamație · Vindecare

Moartea celulară: Apoptoză · Necroză (Necroza de colicvație, Necroza de coagulare, Necroza cazeoasă, Liponecroza) ·  · Piknoza · Cariorrhexis · Carioliza

Adaptarea celulară: Atrofiere · Hipertrofie · Hyperplazie · Displazie · Metaplazie

acumulări: pigment (Hemosiderină, Lipocrom/Lipofuscina, Melanină· Steatoză
Anatomie patologică
Chirurgie patologică · Citopatologie · Autopsie · Patologie moleculară · Medicina legală · Patologie dentară 
Examinare macroscopică · Histopatologie · Imunochimie · Microscopie electronică · Imunofluorescență
Patologie clinică
Analize biochimice · Hematopatologie · Transfuziologie · Microbiologie medicală · Analize imunologice  · Imunopatologie
Testare enzimatică · Spectrometrie de masă · Cromatografie · Citometrie de flux · Centre de transfuzie sanguină · Culturi microbiene · Serologie
Afecțiuni specifice
Termeni


v  d  m
Ramuri ale biologiei
Ramuri
Aerobiologie · Agrobiologie · Anatomie · Antropologie · Bacteriologie · Biologie celulară · Biologie moleculară · Botanică · Briologie · Citologie · Criobiologie · Criptobiologie · Criptozoologie · Cronobiologie · Ecologie · Embriologie · Endocrinologie · Epidemiologie · Etologie · Evoluționism · Exobiologie · Farmacologie · Ficologie · Filogenie · Fitopatologie · Fiziologie · Genetică · Genomică · Glicobiologie · Hidrobiologie · Histologie · Imunologie · Microbiologie · Micologie · Morfologie · Neurobiologie · Oncologie · Ontologie · Paleobiologie · Paleobotanică · Paleontologie · Paleozoologie · Palinologie · Parazitologie · Patologie · Protozoologie · Pteridologie · Sociobiologie · Taxonomie · Toxicologie · Virusologie · Zoologie
Domenii
interdisciplinare
Control de autoritate