Nikolai Cernîșevski

Nikolai Cernîșevski
Date personale
Născut	12/24 iulie 1828[1][2] Saratov, Imperiul Rus[3][4]
Decedat	17/29 octombrie 1889 (61 de ani)[1][2] Saratov, Imperiul Rus[3][4]
Înmormântat	Cimitirul Voskresenskoe din Saratov[*]​
Cauza decesului	accident vascular cerebral
Copii	Cernîșevskii, Aleksandr Nikolaevici[*][[Cernîșevskii, Aleksandr Nikolaevici |​]]
Cetățenie	Imperiul Rus
Religie	ateism
Ocupație	luptător social, filozof materialist, jurnalist, scriitor, critic literar
Limbi vorbite	limba rusă[5][6][6][7]
Studii	Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Pregătire	Nikolai Gherasimovici Ustrealov[*][[Nikolai Gherasimovici Ustrealov (istoric rus)|​]] Izmail Ivanovici Sreznevski[*][[Izmail Ivanovici Sreznevski (Russian and Ukrainian slavic academic)|​]]
Activitatea literară
Limbi	limba rusă
Mișcare/curent literar	"Școala naturală"
Specie literară	critică literară, roman
Opere semnificative	Cito delat?[*][[Cito delat? |​]]
Influențe Vissarion Belinski
A influențat pe Lenin
Semnătură
Modifică date / text

Nikolai Gavrilovici Cernîșevski, în rusă Никола́й Гаври́лович Черныше́вский, (n. 12 iulie 1828 - d. 17 octombrie 1889) a fost un luptător social, filozof materialist, scriitor, jurnalist și critic literar rus. A fost adept al mișcării socialiste de tip utopic, iar în literatură s-a înscris în Școala naturală a lui Vissarion Belinski.

Biografie

Cernîșevski s-a născut în 1828 la Saratov ca fiu al unui preot.

Pentru a urma tradiția familiei, este înscris la seminarul din orașul natal. Dar spre nemulțumirea părinților, Cernîșevski, care studiase lucrări filozofice de Belinski, Gherten și alți revoluționari, urmează Universitatea din Sankt Petersburg, unde studiază filologia. Astfel în perioada 1853 - 1862, locuiește în marea metropolă rusă. Aici urmărește cu interes evenimentele revoluționare care au loc în 1848 - 1849 în vestul Europei. Fiind de partea națiunilor insurgente, pentru convingerile sale politice, în 1862 este arestat de țarul Nicolae I al Rusiei.

Atitudini și concepții

Adversar al aristocrației, Cernîșevski susținea necesitatea preluării puterii de către clasa cea mai de jos, formată din agricultori și muncitori. Ideile sale utopice sunt similare cu cele ale socialistului francez Charles Fourier. Cernîșevski considera însă că această tranziție a puterii nu poate avea loc pașnic, decât printr-o mișcare revoluționară.

În ceea ce privește arta, filozoful rus susținea necesitatea corelării acesteia cu realitatea, respingând idealismul abstract și steril.

Filozofia sa era una materialistă și o armă de luptă politică. Subliniind legătura dintre filozofie și viața socială, lucrările sale filozofice aveau un caracter critic, combativ.

Concepțiile lui Cernîșevski au avut o influență covârșitoare asupra lui Lenin și a celorlați socialiști ruși.

Opera literară

• 1853: Raporturile estetice ale artei față de realitate ("Esteticeskie otnoșeniia iscusstva k deistvitelnosti");
• 1855: Schițe ale perioadei gogoliene a literaturii ruse ("Ocerki gogolevskogo perioda russkoi literaturi");
• 1863: Ce-i de făcut? (" Что делать?").

Note

Bibliografie

• Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981

Legături externe

• en Prezentare la Spartacus.Schoolnet.co.uk Arhivat în 6 ianuarie 2014, la Wayback Machine.
• en Prezentare la MSN Encarta Arhivat în 28 octombrie 2009, la Wayback Machine.