Legătură de hidrogen

Legătura de hidrogen, cunoscută de asemenea și sub denumirea de punte de hidrogen reprezintă atracția electrostatică dintre moleculele polare, care are loc atunci când un atom de hidrogen care este legat de un atom cu o electronegativitate ridicată, cum ar fi azotul, oxigenul sau fluorul, prezintă atracție față de un alt atom electronegativ din apropiere.

Aceste punți de hidrogen pot apărea intermolecular, adică între molecule diferite, sau intramolecular, adică între componenții unei singure molecule. ^[1] Legătura de hidrogen este mai puternică decât interacția van der Waals, dar este mai slabă decât legăturile covalente sau ionice. Această legătură este prezentă atât în compușii anorganici, precum apa, cât și în compușii organici, cum sunt ADN-ul sau proteinele.

Referințe

Bibliografie

• Ilie Bădilescu, Legătura de hidrogen, EȘE, 1981

Legături externe

• Legătura de hidrogen Arhivat în 17 ianuarie 2017, la Wayback Machine.

v • d • m Legături chimice Teorie Orbital atomic (Metoda legăturii de valență) • Orbital molecular (Metoda orbitalilor moleculari • CLOA) • Ordin de legătură • Teoria RPESV • Antilegătură • Aromaticitate (Regula lui Hückel) • Valență • Covalență • Conjugare • Hapticitate • Hiperconjugare • Hibridizare • Hipervalență • Rezonanță Forțe intramoleculare „Puternice” Legături covalente După simetrie Legătură sigma (σ) • Legătură pi (π) • Legătură delta (δ) • Legătură phi (φ) După ordin Legătură simplă (1) • Legătură dublă (2) • Legătură triplă (3) • Legătură cvadruplă (4) • Legătură cvintuplă (5) • Legătură sextuplă (6) Altele Legătură coordinativă • Legătură disulfurică Legătură metalică Legătură metalică Legătură ionică Legătură ionică (anion • cation) Forțe intermoleculare „Slabe” Forțe van der Waals Forță de dispersie London • Legătură dipol-dipol Altele Legătură de hidrogen • Legătură necovalentă Ruperea legăturilor Homoliză • Heteroliză