Conjugare

O parte din paradigma verbului correr „a fugi”, din limba spaniolă.
Legendă:
corr- – rădăcina verbului

     – persoana I

     – persoana a II-a

     – persoana a III-a

o persoană – singular
două persoane – plural
soarele la apus – indicativ perfect simplu
soarele la zenit – indicativ prezent
luna – viitor simplu

În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice. În limba română, acestea sunt persoana, numărul, timpul, modul și diateza[1]. În unele limbi poate fi vorba de mai puține categorii, în altele – de mai multe. De exemplu, în limbile slave, categoriilor amintite li se adaugă și aspectul. Ansamblul formelor unui verb constituie paradigma sa[2]. Pe de altă parte sunt și limbi fără conjugare, de exemplu limba chineză[3].

În altă accepțiune, o conjugare este o clasă de verbe definită după anumite caracteristici. De exemplu, în gramatica tradițională a limbii române sunt stabilite patru conjugări, după terminația formei scurte a infinitivului[1]:

  • conjugarea I: terminația -a (exemplu a cânta);
  • conjugarea a II-a: -ea (a tăcea);
  • conjugarea a III-a: -e (a face);
  • conjugarea a IV-a: -i (a veni).

Exemplu de conjugare

Verbul a fi la indicativ prezent, în mai multe limbi indo-europene[4]:

Familie de limbi Limbă Infinitiv prezent
Persoana
I. sg. II. sg. III. sg. I. pl. II. pl. III. pl.
Romanice Latină esse sum es est sumus estis sunt
Română a fi sunt ești este suntem sunteți sunt
Aromână[5] hiri / hire escu eshti easti him hits suntu
Meglenoromână[6] iri sam / sunt / escu / i̯es i̯eș / eștšă / i̯eștšă i̯asti / ăi̯ / ii̯ im iț sa / săn
Istroromână[7] fi i̭ó sâm tú sti / tú ști / tú-ș i̭é-i̭ „el este”, i̭å-i̭ „ea este” nói̭ smo / nói̭ sno vói̭ ste i̭élʼ âs / escu „ei sunt”, i̭åle-s / scu „ele sunt”
Italiană essere sono sei è siamo siete sono
Sardă essere so ses est semus sezis sunt
Franceză être suis es est sommes êtes sont
Catalană ser sóc ets és som sou són
Spaniolă ser soy eres es somos sois son
Galiciană ser son es é somos sodes son
Portugheză ser sou és é somos sois são
Occitană èsser soi ès / sès es sèm sèts son
Germanice Engleză be am are is are
Germană sein bin bist ist sind seid sind
Idiș
transliterare 		זײַן
zein 		בין
bin 		ביסט
bist 		איז
iz 		זענען
zenen 		זענט
zent 		זענען
zenen
Olandeză zijn ben bent is zijn zijn zijn
Afrikaans wees is
Islandeză vera er ert er erum eruð eru
Feroeză vera eri ert er eru
Norvegiană (bokmål) være er
Daneză være er
Suedeză vara är
Celtice Irlandeză bheith bím bíonn bíonn bímid bíonn bíonn
Albaneză jam je është jemi jeni janë
Slave Cehă být jsem jsi je jsme jste jsou
Poloneză być jestem jesteś jest jesteśmy jesteście są
Rusă
transliterare 		быть
byt' 		есть
yest'
Ucraineană
transliterare 		бути
buty 		є
ye
Sârbă / Croată (aspect imperfectiv, formă accentuată)[8] biti jesam jesi jeste (sârbă) / jest / je (croată) jesmo jeste jesu
Sârbă / Croată (imperfectiv, formă neaccentuată) biti sam si je smo ste su
Sârbă / Croată (aspect perfectiv) biti budem budeš bude budemo budete budu
Indo-iraniene Sanscrită
transliterare 		अस्ति]]
asti 		अस्मि
asmi 		असि
asi 		अस्ति
asti 		स्मः
smah 		स्थ
stha 		सन्ति
santi
Hindi
transliterare 		होना]]
honā 		हूँ
hū̃ 		है
hai 		है
hai 		हैं
haĩ 		हो
ho 		हैं
haĩ

Referințe

  1. ^ a b Constantinescu-Dobridor 1980, p. 91.
  2. ^ Dubois 2002, p. 110.
  3. ^ Bussmann 1998, p. 179.
  4. ^ După Verb Conjugation On-line, Verbix, în afara informațiilor din surse indicate separat.
  5. ^ Cunia 2010, p. 436.
  6. ^ Capidan 1925, p. 172. Variantele sunt în diferite graiuri.
  7. ^ Kovačec 2010. Variantele sunt în diferite graiuri. Se folosește pronumele personal cu verbul, acesta fiind neaccentuat.
  8. ^ Klajn 2005, p. 147; Barić 1997, p. 271.

Surse bibliografice

  • hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 15 august 2018)
  • en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în , la Wayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 15 august 2018)
  • Capidan, Theodor, Meglenoromânii, vol. I.: Istoria și graiul lor, București, Cultura Națională / Academia Română. Studii și Cercetări VII, 1925 (accesat la 15 august 2018)
  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980
  • fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
  • rup Cunia, Tiberius, Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editura Cartea Aromãnã, 2010 (accesat la 15 august 2018)
  • sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat în , la Wayback Machine. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 martie 2017)
  • hr Kovačec, August, Vlaško/Žejansko/Istrorumunjsko – hrvatski rječnik (Dicționar vlăhesc/jeiănesc/istroromân-croat), 2010, varianta online a Istrorumunjsko-Hrvatski Rječnik (s gramatikom i tekstovima) [Dicționar istroromân-croat (cu o gramatică și texte)], Pola, Znanstvena udruga Mediteran, 1998 (accesat la 15 august 2018)
  • en Verb Conjugation On-line, Verbix (accesat la 15 august 2018)

Legături externe

  • Lingopal (accesat la 4 iunie 2021)

Vezi și