Comuna Comloșu Mare, Timiș

Comloșu Mare
—  comună și localitate de frontieră[*]  —

Stemă
Stemă
Map
Comloșu Mare (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°53′06″N 20°39′08″E ({{PAGENAME}}) / 45.884956°N 20.652279°E

Țară România
Județ Timiș

SIRUTA156437
Atestare documentară1446

ReședințăComloșu Mare
Componență

Guvernare
 - PrimarOvidiu-Nicolae Stefănescu[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total101,42 km²
Altitudine81 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total4.892 locuitori
 - Densitate46,71 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307120

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Comloșu Mare este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Comloșu Mare (reședința), Comloșu Mic și Lunga. Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru construcția unei școli generale, a unui spațiu de comunicare cu cetățenii comunei – Telecentru Comloșu – și reabilitarea unei gradinițe pentru copii. Comunitatea locală a inițiat și eco-proiectul Păduri pentru viitor.

Localizare

Comloșu Mare se situează în vestul județului Timiș, aproape de extremitatea vestică a României, foarte aproape de granița cu Serbia (limitele comunei coincid cu granița). Se învecinează cu localitățile Jimbolia, Grabaț, Gottlob, Teremia Mare și Nerău. Distanța până la orașele de referință este: 14 km de Jimbolia, 14 km de Kikinda (Serbia), 34 km de Sânnicolau Mare și 60 km de municipiul Timișoara. Localitatea este străbătută de drumul național DN59C Jimbolia - Sânnicolau Mare. Pe cale ferată, are acces la linia Timișoara - Nerău.

Istorie

Prima atestare documentară a localității are loc la 1446, dar descoperirile arheologice atestă locuirea zonei încă din neolitic. Fenomenul colonizator din Banatul de după 1717 s-a manifestat și aici. În 1734 a început așezarea oltenilor în localitate. La 1781 au avut loc colonizările de familii germane originare din Luxemburg.

Cultură

În comună apare cea mai longevivă publicație sătească românească, intitulată Suflet nou. [2] Primul număr a apărut de Sfânta Maria Mare, adică la 15 august 1934, din inițiativa unor dascăli și alți intelectuali ai acestei comune. În prezent în această revistă se publică poezii scrise de profesori din Timișoara sau profesori plecați în străinătate.

Populația (evoluție istorică)

Evoluția populației comunei Comloșu Mare, structurată pe etnii:

Recensământul[3] Structura etnică
Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Romi Slovaci Alte etnii
1880 8.157 3.827 3.961 111 51 - 11 196
1900 8.015 3.545 4.029 128 35 - 1 276
1930 6.920 3.527 2.993 54 15 311 - 10
1977 5.906 3.820 1.492 62 15 493 9 15
1992 4.664 3.432 258 55 22 813 74 10
2011 4.737 3.565 153 47 11 950 ? 70

Politică

Comuna Comloșu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Nicolae Stefănescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal4           

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 12                        
  Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD ) 1                        


Demografie



Componența etnică a comunei Comloșu Mare

     Români (79,01%)

     Romi (11,96%)

     Germani (1,14%)

     Alte etnii (0,84%)

     Necunoscută (7,05%)


Componența confesională a comunei Comloșu Mare

     Ortodocși (71,81%)

     Penticostali (7,6%)

     Greco-catolici (6,32%)

     Romano-catolici (5,64%)

     Alte religii (1,37%)

     Necunoscută (7,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Comloșu Mare se ridică la 4.892 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.737 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,01%), cu minorități de romi (11,96%) și germani (1,14%), iar pentru 7,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,81%), cu minorități de penticostali (7,6%), greco-catolici (6,32%) și romano-catolici (5,64%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Personalități

  • Iulian Grozescu (1839 - 1872), poet și publicist.
  • Vicențiu Grozescu (1838-1898), preot gr.cat., istoric, publicist, autorul lucrării "Istoria românilor de la Mureșul de jos (Oradea, 1887)", "Istoria Banatului timișan (Familia, nr.14, Oradea, 1890)", "Istoria districtelor românești în Banatul timișan (Familia, nr. 16-31, Oradea, 1890)", "O istorie din suferințele bănățenilor (Dreptatea, nr. 241, 1894) " etc. A scris într-o perioadă când exista catedră de istorie doar la Budapesta și Cluj, iar lipsa istoricilor era suplinită prin clerici, profesori, avocați. A fost apreciat de istoricul Ioan Dimitrie Suciu.[8]
  • Ana Cumpănaș (1889 – 1947), patroană de bordel, cunoscută pentru rolul său în capturarea gangsterului american John Dillinger;
  • Ion Iancu (n. 1931), dirijor;
  • William Totok (n. 1951), scriitor de limbă germană;
  • Hans Diplich (1909 - 1990), scriitor de limbă germană;
  • Puya (n. 1979), cântăreț de rap.

Obiective turistice

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ “Suflet nou” – record în longevitate Arhivat în , la Wayback Machine., 15 ianuarie 2013, Virgil Lazar, România liberă, accesat la 5 februarie 2014
  3. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ http://www.muzeulbanatului.ro/uploads/products/23_Ardelean.pdf

Bibliografie

  • Sergiu Soica, Despre Comloș. Documente Articole Traduceri, editura Eurobit, Timișoara 2007, [1][nefuncțională]

Bibliografie recomandată

  • Cotoșman, Gheorghe, Din trecutul Bănatului. Vol3. Comuna și bisericile din Comloșul Mare și Lunga, 1934-1936
  • Olărescu, Ioan, Comloșu Mare și Lunga. Repere istorice. Oameni care au fost, Editura Eurostampa, Timișoara, 2001 ISBN 973-8244-29-3
  • Walter Tonța, Traian Galetaru, Contribuții la istoria comunei Comloșu Mare și a Banatului, Editura Mirton, 2003, ISBN 973-661-032-2

Legături externe

  • Sit alternativ al primăriei
  • Despre Comloșu Mare pe situl Banaterra Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
  • Durch gewesene deutsche Dörfer des Banats Groß - Komlosch Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Sate europene
Sate europene din România Drapelul Uniunii Europene
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Timiș
Reședința
Timișoara (319.279 loc.)
Stema judeţului Timiş
Municipii

Lugoj (40.361 loc.)

Orașe

Buziaș (7.023 loc.) · Ciacova (5.348 loc.) · Deta (6.260 loc.) · Făget (6.761 loc.) · Gătaia (5.861 loc.) · Jimbolia (10.808 loc.) · Recaș (8.336 loc.) · Sânnicolau Mare (12.312 loc.)

Comune

Balinț · Banloc · Bara · Bârna · Beba Veche · Becicherecu Mic · Belinț · Bethausen · Biled · Birda · Bogda · Boldur · Brestovăț · Bucovăț · Cărpiniș · Cenad · Cenei · Checea · Chevereșu Mare · Comloșu Mare · Coșteiu · Criciova · Curtea · Darova · Denta · Dudeștii Noi · Dudeștii Vechi · Dumbrava · Dumbrăvița · Fârdea · Fibiș · Foeni · Gavojdia · Ghilad · Ghiroda · Ghizela · Giarmata · Giera · Giroc · Giulvăz · Gottlob · Iecea Mare · Jamu Mare · Jebel · Lenauheim · Liebling · Livezile · Lovrin · Margina · Mașloc · Mănăștiur · Moravița · Moșnița Nouă · Nădrag · Nițchidorf · Ohaba Lungă · Orțișoara · Otelec · Parța · Pădureni · Peciu Nou · Periam · Pesac · Pietroasa · Pișchia · Racovița · Remetea Mare · Sacoșu Turcesc · Saravale · Satchinez · Săcălaz · Sânandrei · Sânmihaiu Român · Sânpetru Mare · Secaș · Șag · Șandra · Știuca · Teremia Mare · Tomești · Tomnatic · Topolovățu Mare · Tormac · Traian Vuia · Uivar · Valcani · Variaș · Victor Vlad Delamarina · Voiteg

Sate
Sate din județul Timiș