Comuna Brestovăț, Timiș
| Brestovăț | |
| Brestovac | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn sârbească din satul Lucareț (monument istoric) | |
 Brestovăț (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°52′23″N 21°40′52″E ({{PAGENAME}}) / 45.87305556°N 21.68111111°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| SIRUTA | 156151 |
| Atestare documentară | 1440 |
| Reședință | Brestovăț |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Eugen Dobra[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 103,15 km² |
| Altitudine | 133 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 675 locuitori |
| - Densitate | 6,53 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 307085 |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Brestovăț (germană Brestowatz, Banat-Brestowatz, maghiară Temes-Aga) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Brestovăț (reședința), Coșarii, Hodoș, Lucareț și Teș. S-a numit și Brusturi (1924-1925).
Politică
Comuna Brestovăț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Eugen Dobra[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[3]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | |||||
Demografie
Componența etnică a comunei Brestovăț
Români (85,78%)
Slovaci (2,96%)
Alte etnii (0,89%)
Necunoscută (10,37%)
Componența confesională a comunei Brestovăț
Ortodocși (77,93%)
Romano-catolici (8,3%)
Baptiști (1,48%)
Greco-catolici (1,19%)
Alte religii (0,74%)
Necunoscută (10,37%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brestovăț se ridică la 675 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 674 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,78%), cu o minoritate de slovaci (2,96%), iar pentru 10,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,93%), cu minorități de romano-catolici (8,3%), baptiști (1,48%) și greco-catolici (1,19%), iar pentru 10,37% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
Vezi și
Legături externe
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
