Boris I al Bulgariei
| Boris I al Bulgariei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 828 d.Hr.  Pliska, Țaratul Bulgar |
| Decedat | (79 de ani) Veliki Preslav, Țaratul Bulgar |
| Părinți | Presian[*][[Presian (Bulgarian ruler)|]][1] |
| Căsătorit cu | Kneaginea Maria[*][[Kneaginea Maria (queen of Bulgaria as the wife of Boris I)|]] |
| Copii | Anna Bălgarska[*][[Anna Bălgarska (Bulgarian princess; daughter of Boris I of Bulgaria)|]] Gabriel of Bulgaria[*][[Gabriel of Bulgaria (Bulgarian noble living in the 9th century)|]] Jacob of Bulgaria[*][[Jacob of Bulgaria (Bulgarian prince)|]] Eupraxia of Bulgaria[*][[Eupraxia of Bulgaria (Bulgarian princess)|]] Vladimir-Rasate[*][[Vladimir-Rasate (Bulgarian ruler)|]][1] Simeon I[1] |
| Religie | creștinism |
| Ocupație | monarh călugăr |
| Apartenență nobiliară | |
| Țar | |
Modifică date / text  | |
Boris I (în bulgară Борис I), cunoscut și sub numele de Boris-Mihail (în bulgară Борисъ-Михаил) și Bogoris (n. 828 d.Hr., Pliska, Țaratul Bulgar – d. , Veliki Preslav, Țaratul Bulgar), a fost conducătorul Primului Țarat Bulgar în 852–889. În momentul botezului său în 864, Boris a fost numit Mihail după nașul său, împăratul Mihail al III-lea. Istoricul Steven Runciman l-a numit una dintre cele mai mari persoane din istorie.[2]
În ciuda abilităților sale ca diplomat și al rolului său în procesul de creștinare a Bulgariei, Boris I nu a fost un conducător foarte bun la război, fiind în diverse momente învins de către franci, croați, sârbi și bizantini.
Curând după venirea sa la putere, Boris a lansat în 852 o scurtă campanie împotriva bizantinilor. Nu există detalii despre rezultatul acestui război, cu toate că este posibil să fi câștigat un anumit teritoriu în Macedonia interioară.[3]
Un alt conflict între bizantini și bulgari a avut loc în anii 855–856. Imperiul a vrut să-și recapete controlul asupra unor zone din Tracia interioară și al porturilor din jurul Golfului Burgas, în Marea Neagră. Forțele bizantine, conduse de împărat și de cezarul Bardas, au avut succes în conflict și au recucerit o serie de orașe, Philippopolis, Develtus, Anchialus și Mesembria, precum și regiunea de frontieră dintre Sider și Develtus, cunoscută sub numele de Zagora, în nord-estul Traciei. La începutul acestei campanii, bulgarii au fost distrași de un război cu francii (sub conducerea lui Ludovic Germanul) și cu croații.
În 863, Boris a luat o decizie de a îmbrățișa creștinismul și a căutat o misiune de creștinare din partea francilor. Bizantinii nu puteau lăsa ca un vecin atât de aproape ca Bulgaria să intre sub controlul religios al francilor. Bizanțul a câștigat recent o victorie majoră asupra arabilor și a fost în stare să strângă o forță militară considerabilă împotriva Bulgariei. O flotă a fost trimisă în Marea Neagră și o armată a fost trimisă să invadeze Bulgaria. Întrucât cea mai mare parte a armatei lui Boris făcea campanii împotriva Moraviei, în nord-vest, Boris nu a avut de ales decât să cedeze imediat. Boris a renunțat la alianța francă, a permis clerului grec să intre în Bulgaria și, în cele din urmă, a fost botezat, cu împăratul bizantin Mihail al III-lea ca naș; Boris și-a luat și numele Mihail la botezul său. Bulgarilor li s-a permis să recupereze regiunea Zagora ca recompensă pentru schimbarea lor de orientare religioasă.[4]
Odată cu ascensiunea fiului său Simeon I la tron în 893, pacea de lungă durată cu Imperiul Bizantin stabilită de tatăl său urma să se încheie, iar Primul Țarat Bulgar a început un conflict cu împăratul bizantin Leon al VI-lea Filozoful.
Note
Surse
- Yordan Andreev, Ivan Lazarov, Plamen Pavlov, Koy koy e v srednovekovna Balgariya, Sofia 1999.
- Bulgarian historical review (2005), United Center for Research and Training in History, Published by Pub. House of the Bulgarian Academy of Sciences, v. 33: no. 1–4.
- Gjuzelev, V., (1988) Medieval Bulgaria, Byzantine Empire, Black Sea, Venice, Genoa (Centre culturel du monde byzantin). Published by Verlag Baier.
- John V.A. Fine Jr., The Early Medieval Balkans, Ann Arbor, 1983.
- Nikolov, A. Making a new basileus: the case of Symeon of Bulgaria (893–927) reconsidered. – In: Rome, Constantinople and Newly converted Europe. Archeological and Historical Evidence. Vol. I. Ed. by M. Salamon, M. Wołoszyn, A. Musin, P. Špehar. Kraków-Leipzig-Rzeszów-Warszawa, 2012, 101–108
- Николов, А., Факти и догадки за събора през 893 година. – В: България в световното културно наследство. Материали от Третата национална конференция по история, археология и културен туризъм "Пътуване към България" - Шумен, 17–19. 05. 2012 г. Съст. Т. Тодоров. Шумен, 2014, 229–237
- Runciman, Steven (). „The Two Eagles”. A History of the First Bulgarian Empire. London: George Bell & Sons. OCLC 832687.
| v • d • m Imperiul Bulgar | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| State | Militar | Cultură | |||
| Origine State
De facto state bulgare independente față de Al Doilea Imperiu Bulgar
Administrație
Conducători importanți Asparuh • Tervel • Krum • Omurtag • Boris I • Simeon I cel Mare • Petru I • Samuil Al Doilea Imperiu Bulgar (Țaratul Vlaho-Bulgar) Ioan Asan I • Ioniță Caloian • Ioan Asan al II-lea • Constantin I Tich • Mihail al II-lea Asan • Ioan Alexandru • Ioan Șișman • Petru al II-lea Deleanu • Petru al III-lea |
Conflicte
Bătălii principale Primul Imperiu Bulgar Bătălia de la Ongal • Asediul Constantinopolului • Bătălia de la Marcellae • Bătălia de la Pliska • Bătălia de la Southern Buh • Bătălia de la Anchialus • Bătălia de la Porțile lui Traian • Bătălia de la Kleidion Al Doilea Imperiu Bulgar Bătălia de la Tryavna • Bătălia de la Adrianopole • Bătălia de la Klokotnitsa • Bătălia de la Skafida • Bătălia de la Velbazhd • Bătălia de la Rusokastro • Bătălia de la Chernomen • Asediul de la Tarnovo Revolte importante
| Literatură 
Scriitori și oameni de știință: Naum din Preslav • Clement din Ohrid • Chernorizets Hrabar • Constantine din Preslav • John Exarch • Evtimiy din Tarnovo • Gregory Tsamblak Artă și Arhitectură
Exemple faimoase: Râul Madara • Marea Basilica din Pliska • Round Church in Preslav • Holy Forty Martyrs Church in Tarnovo • Biserica Boyana • Tsarevets • Baba Vida Religie 
Economie
| |||
| ||||||||||||||||
